Schimbare la nivel european. Prim-ministrul sloven Janez Jansa preia joi ștafeta de la Portugalia la preşedinţia rotativă a UE. Cu toate acestea însă, neînţelegerile sale cu Bruxellesul pe tema statului de drept, cooperării cu parchetul european şi libertăţii presei trezesc îngrijorări.
Este a doua oară când acest stat ocupă această poziţie, dar atmosfera este cu totul alta astăzi. În 2008, Slovenia părea elevul model al Europei şi preşedinţia era sărbătorită ca un jalon pe drumul independenţei ţării provenite din fosta Iugoslavie.
Liderul conservator Jansa era deja la conducerea sa. De atunci, s-a distanţat de valorile liberale şi detractorii săi îl acuză că ar copia stilul autoritar al aliatului său suveranist Viktor Orban, scrie La Libre Belgique.
„Identităţi naţionale”
Printre priorităţile prezentate pentru următoarele şase luni, Slovenia va ţine în toamnă un summit pe tema integrării Balcanilor de vest.
Ea speră de asemenea „să întărească rezistenţa UE” faţă de pandemia de Covid-19, în momentul în care ţările se pregătesc să primească cele 750 de miliarde de euro prevăzuţi de Bruxelles pentru relansarea economiei.
Dar atenţia se concentrează pe un alt punct al programului său: Slovenia promite să „întărească statul de drept şi valorile europene”, o temă care divizează în cadrul celor 27.
La un summit de săptămâna trecută, dl Jansa s-a ferit să-l învinovăţească pe omologul lui Viktor Orban, aflat sub tirul criticilor pentru o lege considerată homofobă.
El a cerut să se evite „noi divizări inutile”, în vreme ce pe site-ul oficial al preşedinţiei el susţine respectarea „identităţilor naţionale”, ca un ecou al discursului prim-ministrului ungur.
În aceeaşi direcţie, liderul de 62 de ani s-a întâlnit cu şefa partidului de extrema dreaptă Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, ca şi cu prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, un obişnuit al confruntărilor cu UE.
„Tensiuni constante”
Au fost numeroase ciocnirile cu Comisia de la revenirea la putere a dlui Jansa, în martie 2020.
Ignorând chemările la ordine, el şi-a înmulţit atacurile contra jurnaliştilor şi a lipsit de finanţare publică agenţia naţională de presă STA, numită „ruşine naţională” din cauza tonului considerat adesea prea critic.
În martie, a întrerupt o videoconferinţă cu eurodeputaţi consacrată situaţiei din presa din ţara sa, considerându-se victima „cenzurii”.
Reporters sans frontières (RSF) a denunţat dispreţul pentru libertatea presei.
„Suntem îngrijoraţi de riscul ca guvernul sloven să nu profite de această preşedinţie pentru a pune piedici eforturilor care urmăresc să întărească libertatea media în Europa”, scrie ONG-ul într-un comunicat, îndemnând celelalte state la „vigilenţă”.
Liderul a refuzat de altfel să desemneze doi procurori delegaţi la parchetul european, noua instanţă de luptă contra fraudei. Şefa acestuia a criticat în schimb „o lipsă clară de cooperare”.
„Acestea sunt lucruri care ne îngrijorează”, comentează eurodeputata franceză Gwendoline Delbos-Corfield (grupul Verzilor), raportoare privind Ungaria în Parlamentul European, remarcând „apropierile foarte mari între prim-ministrul sloven şi Viktor Orban”.
„Nu e simplu de ştiut cum va aborda preşedinţia slovenă” chestiunea continuării procedurii articolului 7, declanşată în 2018 împotriva Budapestei pentru „risc de încălcare gravă a valorilor UE”, declară ea pentru AFP, subliniind „ecourile contradictorii” în legătură cu acest lucru.
Un lucru este sigur pentru Uros Esih, cronicar la cotidianul „Delo”: vor fi tensiuni constante între preşedinția slovenă, propunerile sale şi instituţiile europene”.
Ca răspuns la critici, Janez Jans a făcut postări virulente pe Twitter.
„Nu datorăm nimic UE. Ne-am bătut pentru libertatea noastră şi pentru democraţie acum 30 de ani”, a spus chiar cel care era uneori poreclit „Mareşalul Twitto”.
Slovena Violeta Bulc, fostă comisar european, se teme ca preşedinţia să nu se soldeze cu un bilanţ slab sau un „scandal”, potrivit celor publicate luni de revista „Reporter”.
Doar dacă guvernul Jansa nu va fi răsturnat înainte, remarcă ea, în situaţia în care s-a confruntat cu mai multe moţiuni de cenzură şi în care continuă fronda în stradă: mii de persoane i-au cerut vineri demisia.