În cazul majorităţii programelor Work & Travel, termenul pentru înscrieri este luna februarie. Din 2008, se aşteaptă ca studenţii să renunţe la mirajul SUA în favoarea joburilor din Europa.

Bucureşteanca Ioana Andronic (24 de ani) a participat la program în vara anului 2005, iar destinaţia a fost Daphne, un orăşel din statul american Alabama, unde a lucrat la Wendy’s, un restaurant de tip fast-food. „Am avut parte de o experienţă cu adevărat pozitivă, în primul rând pentru că nu m-am dus pentru bani. M-am văzut acolo şi am zis că trebuie să scot ce e mai bun din ce se întâmplă în jurul meu“.

Neajunsurile celor trei luni petrecute în State nu au fost însă puţine. „În cazul meu şi al grupului cu care am fost, jobul obţinut era legat de locuinţă. Aşadar, odată ajuns acolo, chiar dacă nu-ţi plăcea ce găseai, nu prea puteai să pleci, pentru că pierdeai locuinţa. Chiar dacă o plăteai din salariu, şi nu era deloc ieftină, era aproape imposibil să găseşti pe cineva care să-ţi închirieze doar pentru trei luni“. Fapt cunoscut, slujbele disponibile pentru studenţi nu sunt dintre cele mai râvnite, iar angajatorii îi tratează pe studenţii veniţi din statele est-europene „ca pe papuaşi“, după cum spune Ioana. În plus, deşi într-o formă voalată, toate companiile care oferă servicii Work & Travel menţionează că implicarea lor, odată ce ai ajuns acolo, este minimă; impactul cu adevărat „american experience“ poate fi destul de dur. „În urmă cu zece ani, o plecare prin Work & Travel chiar îţi aducea foarte mulţi bani pentru România acelor ani. Studenţii îşi cumpărau maşini şi chiar apartamente în oraşele din provincie. În plus, experienţa era ceva cu adevărat nemaipomenit. Acum, din câte am auzit şi de pe la alţii care au mai fost plecaţi, sunt oameni care au şi câte trei joburi şi abia dacă se întorc cu câteva mii acasă“, mai spune Ioana.

Italia şi Cipru, atracţiile noului sezon

„Popularitatea acestor programe este destul de mare, în special în ţările din Europa de Est. În primul rând, studenţii caută avantaje materiale, în medie un student câştigând aproximativ 5.000 de dolari în cele  circa trei luni petrecute în SUA“, spune Ramona Trif, coordonator programe în cadrul companiei clujene Adira. Până în prezent, numărul de studenţi participanţi la programul Work & Travel a crescut anual. Conform informaţiilor primite de la Ambasada SUA, afirmă ea, aproximativ 5.500 de studenţi au fost plecaţi vara trecută pe tipul de viză J-1, specifică programelor de acest tip. „Este o experienţă inedită, deoarece studentul ajunge să cunoască stilul de viaţă american din punctul de vedere al cetăţeanului obişnuit, şi nu doar al turistului, trăind alături de americani şi de alţi studenţi străini“. Totuşi, potrivit Dinei Ţarălungă, director de programe în cadrul Zip Travel, este de aşteptat ca numărul plecărilor în SUA să fie mai mic în acest an, deoarece, între timp, unele companii şi-au diversificat oferta, şi acum studenţii pot efectua stagii de practică şi în state europene. Prima excepţie a reprezentat-o, în urmă cu cinci ani, Marea Britanie. Au urmat Franţa, Spania, Grecia şi, începând cu acest an, Italia şi Cipru. „Numărul aplicanţilor pentru programele de plecare în SUA scade, iar cel pentru Europa creşte“, exprimă consecinţa firească Dina Ţarălungă. Peste 500 de studenţi au optat în 2007 pentru destinaţii europene, principalul motiv fiind, în primul rând, apropierea geografică, dar şi culturală, de casă. Introducerea, începând cu 2008, a două noi state pe lista de oferte, dar şi diversificarea ofertei de slujbe disponibile în Spania vor fi principalele atracţii europene pentru tineri.

PLECĂRI

5.500 de studenţi au participat anul trecut la programe de tipul Work & Travel în SUA

Costurile programelor, circa 1.000 de euro

MAREA BRITANIE Preţul estimat de Zip Travel este de circa 1.200 de euro. Se adaugă taxa de înscriere, de 125 de euro, şi costul biletului de avion (240 de euro). Cazarea şi masa sunt asigurate de hotelurile unde vor lucra studenţii, iar câştigurile lunare pot ajunge la 1.500 de euro.

FRANŢA pune la dispoziţie două variante. În cadrul programului „Self Service Placement“, prin care candidatul îşi găseşte singur atât cazare, cât şi o slujbă, costurile programului sunt de 580 de euro. În schimb, cei care optează pentru programul Job, prin care le este asigurat un loc de muncă, trebuie să scoată din buzunar 950 de euro numai pentru achitarea programului ca atare. În aceste costuri nu este inclus preţul biletului de avion (circa 250 de euro), dar nici chiria, care poate varia între 400 şi 600 de euro pe lună. Potrivit Zip Travel, salariul minim este de 8,5 euro/oră.

GRECIA Este asigurată cazarea şi masa, iar costul programului şi al taxei de înscriere este relativ redus: 250 de euro, dar şi remuneraţia este pe măsură – între 350 şi 500 de euro.

SPANIA Salariul lunar mediu pentru participanţii W&T este de circa 1.300 de euro. Costul avionului este de minimum 150 de euro, iar al cazării, 400 de euro lunar.

SUA Pentru studenţii care aleg Statele Unite sunt disponibile numeroase programe. În mare, programul Full-Service, prin care studenţilor li se asigură o slujbă la destinaţie, costă 470 de euro. Luând în considerare taxa SEVIS – care presupune luarea în evidenţă a studenţilor străini pe teritoriul SUA – (24 de euro), taxa de ambasadă (circa 70 de dolari) şi costul biletului de avion (400 de euro), preţul total al programului, exceptând chiria şi masa, este de aproximativ 1.000 de euro.

POSTURI ÎN SUA

În general, cele mai mari salarii sunt în statele nordice, pe primul loc aflându-se Alaska. În ciuda salariului orar foarte mic disponibil pentru poziţiile de chelner, de fapt, acestea aduc cele mai consistente venituri, cu tot cu bacşişuri ajungând la o medie de 10-12 dolari pe oră.

Job Salariu (dolari/oră)
Recepţioner (Utah) 10
Salvamar (Virginia) 7,50 – 8,25
Agent vânzări (South Carolina) 8
Fast food (Mississipi) 8,5
Fast food (New York) 7,25
Chelner (Massachussets) 3,15
Chelner (North Carolina) 2,13 
Casier (California) 8
Casier (New Jersey) 7,5
Ajutor bucătar (Arizona) 7,5
Ajutor bucătar (Colorado) 9
Ajutor bucătărie (North Carolina) 7
Cameristă (Wyoming) 7,25
Cameristă (Ohio) 6,85