ca sa justifice o reducere cu patru la suta a numarului de functionari publici angajati in ministere sau in alte institutii cu personal platit integral de la bugetul de stat. Masura este justificata de necesitatea reducerii deficitului bugetar, inclusiv prin micsorarea cheltuielilor cu personalul. Pe de alta parte, insa, Uniunea Europeana (UE) ne cere sa angajam functionari publici, pentru a putea deservi mai bine cetatenii si interesele statului. „Ce ne cere FMI se bate cap in cap cu ceea ce vrea UE. Guvernul are de rezolvat o problema foarte delicata“, spune Elena Iorga, Institutul pentru Politici Publice (IPP).Aici trebuie mentionat ca in Romania lucreaza putin peste 96.000 de functionari publici, dintre care 20% functioneaza in administratia publica urbana locala. Potrivit unor studii, numarul minim de functionari necesari este de 115.000. Daca punem cap la cap cele doua informatii, inseamna ca avem un deficit de aproape 19.000 de functionari publici in sistemul de stat romanesc. Ceea ce se traduce, in realitatea de zi cu zi, prin aglomeratii la ghisee, prin servicii de proasta calitate, intarzieri in obtinerea de informatii.In plus, dintre cei 96.000 de functionari publici, circa 600 sunt eurofunctionari. Acestia au un statut special, numarul lor fiind negociat cu Uniunea Europeana, iar posturile lor inghetate. Necesarul minim de eurofunctionari este de 2.300, lucru care presupune angajare, nu reducere de personal. Cel tarziu la finele acestui an, trebuie finalizat si programul EDIS – program orizontal de pregatire pentru descentralizare, axat in special pe managementul fondurilor de postaderare. Prin intermediul acestuia, functionarii publici au fost instruiti, pe banii UE, cum sa lucreze cu fondurile europene. Finalizarea programului presupune, asa cum ne explica fostul negociator-sef in relatia cu UE, Vasile Puscas, fixarea in posturi a functionarilor, incepand cu primul nivel al administratiei centrale si terminand cu ultimul nivel al administratiei locale. In astfel de conditii, Guvernul se confrunta cu o mare dilema: sa concedieze sau sa angajeze functionari publici? De cine sa asculte – de FMI sau de UE?O varianta demna de luat in calcul ar putea fi aceea ca Executivul sa se foloseasca de acest prilej pentru a scapa de functionarii indezirabili sau de cei incapabili. In schimb, pana in acest moment, nu au fost facute publice criteriile pe care Executivul le va avea in vedere atunci cand vor incepe disponibilizarile. In plus, nici Agentia Functionarilor Publici, nici Ministerul Administratiei nu au o strategie care sa arate de unde se pleaca si unde se doreste sa se ajunga, nici in privinta numarului, nici in privinta pregatirii functionarilor. O alta varianta de scenariu ar fi aceea ca Guvernul, neputandu-se atinge de eurofunctionari, va concedia functionari publici de la nivel local. Reculul actiunii ii va viza pe cetateni. „Daca disponibilizarea nu va fi urmata si de alte masuri – reevaluarea salarizarii sau punerea la punct a unor sisteme de premiere, efectele vor fi extrem de negative. Ele nu vor putea fi reduse decat daca Executivul va stimula cresterea eficientei functionarilor“, ne explica Elena Iorga, reprezentant IPP. Si parca pentru a da peste cap „piata“, ministrul finantelor spune ca anuntul referitor la reducerea cu patru la suta a numarului functionarilor publici a fost doar o „testare“. Ca nu s-a luat inca o decizie, pentru ca nu s-a facut o analiza a ceea ce ar presupune aceasta reducere de personal. In schimb, ministerele se afla, judecand dupa anunturile postate pe site-urile lor, intr-o plina campanie de angajari, ignorand parca toata zarva din jur. Ramane de vazut care va fi decizia Executivului privind functionarii: angajeaza, si atunci vom vedea cati, sau da afara si, in cazul acesta, pe cine.

Micii functionari muncesc peste program

Majoritatea functionarilor stau si peste programul de lucru, motivele tinand, in principal, de faptul ca au prea mult de lucru. Aceasta denota si ca activitatea nu este bine structurata si ar necesita o revizuire. O treime din functionari lucreaza intre cinci si zece ore suplimentare pe saptamana, in aceasta categorie intrand mai ales functionarii de executie.

Motivatia le lipseste functionarilor

Salarizarea corespunzatoare si stabilirea clara a competentelor reprezinta, in viziunea functionarilor publici, principalii factori care ar putea contribui la consolidarea unui comportament etic adecvat. Pe de alta parte, functionarii si-ar dori si un sistem de motivare nonpecuniara – trainning, ore libere in cursul zilei etc. care, spun ei, le-ar spori eficienta.