Printre cele mai bine plătite locuri de muncă de pe piaţă, există şi unele ale căror denumiri nu le poţi desluşi. Companiile de nişă oferă salarii consistente şi pregătire pe măsură.
Dacă ai absolvit facultatea de Drept, de Calculatoare sau de Administraţie publică şi ai cel mai înalt grad de independenţă şi integritate, poţi încerca să te angajezi pe poziţia de Mastering Security Lead într-o companie producătoare de jocuri, aşa cum este cea descrisă în anunţul de recrutare. Fişa de post este la fel de complicată ca şi titulatura sa: protecţia drepturilor de autor ale produselor companiei şi gestionarea problemelor de securitate legate de acestea.
Slujbele de acest tip, de neîntâlnit până de curând pe piaţa muncii, le dau dureri de cap atât companiilor angajatoare, cât şi eventualilor candidaţi. „Aducerea sau dezvoltarea unui nou segment de business a făcut să apară posturi care să asigure tranziţia şi adaptarea afacerii la piaţa locală“, spune Claudiu Alexandru Cornoiu, consultant în cadrul agenţiei de resurse umane Professional. Alte cauze ale apariţiei în piaţa muncii a unor meserii străine românilor sunt, crede el, fuziunile sau preluările de companii, care „au impus posturi care să asigure asimilarea noilor politici“, dar mai ales tendinţa către specializare din anumite domenii.
Cele mai frecvente exemple în acest sens sunt poziţiile din departamentele de risc ale băncilor. Deşi apărute de câţiva ani, aceste posturi necesită o pregătire îndelungată, în condiţiile în care în România nu
există facultăţi care să ofere specializări clare în domeniu. Meserii pentru care există o cerere din ce în ce mai mare, dar ofertă minimă, sunt şi cele de analist fizico-chimic, translator pentru limbi rare sau specialist Wi-Fi.
Cum găsesc companiile acul în carul cu fân
„Marea problemă cu care ne confruntăm este lipsa de personal“, spune Adrian Duguleanu, reprezentant în România al producătorului de echipamente de cântărire Sartorius. În momentul de faţă, firma are în plan angajarea a 20 de ingineri biotehnologi, chimişti şi laboranţi, „care să înţeleagă atât de bine mecanismele de funcţionare ale balanţelor, încât să le poată explica mai departe“. În acest sens, viitorii angajaţi vor merge la un stagiu de pregătire în oraşul german Göttingen, unde Sartorius are o universitate proprie. În plus, „având în vedere profilul angajaţilor pe care îi căutăm, salariul de bază este mare, iar comisioanele, de asemenea“, promite Adrian Duguleanu.
„Cea mai eficientă soluţie, în astfel de cazuri, este trimiterea noilor angajaţi la diverse traininguri în afara ţării, unde aceştia să se poată forma în domeniul respectiv“, spune Loredana Vlădăreanu, senior consultant al companiei HART. Altă rezolvare este aducerea de personal specializat din ţările în care companiile au experienţă. Aceasta, în condiţiile în care, după cum remarcă reprezentantul Professional, sistemul educaţional nu s-a putut adapta la evoluţia accelerată a pieţei forţei de muncă, deplasând presiunea pregătirii şi adaptării la aceste cerinţe pe angajaţi şi pe angajatori.
Posibila anexa la codul ocupatiilor
• consultant departament probleme
• senior reservoir geologist
• manager de producţie separarea aerului
• instrumentation engineer
• director private label
• inginer cotare ofertare
• ocean freight
• demand planner
• inginer calcule FEA
• design engineer automotion
Cum sa-ti gasesti o slujba „ciudata“
OPORTUNITATE Dacă sunteţi încă pe băncile facultăţii, prezentarea la un interviu pentru un astfel de post poate fi şansa voastră. În lipsa unui bazin de recrutare specializat, companiile preferă să se adreseze studenţilor, pe care să îi poată pregăti, astfel, de la zero.
CAMUFLAJ Nu vă lăsaţi intimidaţi de denumirile pompoase ale acestor slujbe. Deşi departe de a fi incluse în nomenclatorul meseriilor, ele pot ascunde, de fapt, meserii cu vechime în România. Este, de exemplu, cazul slujbei de merchandiser, care, de fapt, reprezintă banalul magazioner.