Să luăm în considerare doar o singură statistică: 54% dintre utilizatorii de smartphone-uri din Statele Unite îşi verifică mobilele sau tabletele chiar şi atunci când se află în pat. E adevărat, sunt date care se referă la Statele Unite dar, cu siguranţă, şi la noi procentul este destul de mare, mai ales în rândul consumatorilor cu venituri mai mari. Să nu uităm că 60% dintre europenii sub 35 de ani au un smartphone, iar, după Ucraina, România are consumul cel mai mare de internet (de 18,6 ore/ săptămâna) din întreaga Europă, conform studiului MediaScope Europe şi IAB Europe, realizat în iunie 2013.
O asemenea apropiere de consumator posibilă datorită tehnologiilor mobile înseamnă oportunităţi până acum neîntâlnite şi cu potenţial uriaş pentru engagement-ul consumatorilor şi accesul brandurilor la consumatorul final. Iar, mai nou, pe lângă telefoanele de tip smart şi tablete, au început să câştige cotă de piaţă aşa numitele phablets, dispozitive cu ecran între 5-8 inci ce estompează diferenţele dintre smartphone şi tabletă. Dacă până acum existau voci care spuneau că mobilele sunt prea mici pentru browsing şi o interacţiune relevantă, în timp ce alţii vedeau tabletele ca insuficient de mobile, noul hibrid împacă pe aproape toată lumea.
Interacţiunea oferită de toate aceste dispozitive mobile este din ce în ce mai relevantă, mai bogată şi încurajează reclama contextuală. În acelaşi timp, faptul că aceste dispozitive pot indica tot timpul locaţia în care te afli înseamnă de asemenea un potenţial extraordinar, prea puţin explorat de către agenţiile de publicitate, deşi oferă un tip de relaţie care nu a fost niciodată până acum atât de directă între mediul online şi cel offline.
Să nu uităm şi evoluţia tehnologiilor de internet pe mobil: 4G-ul este tehnologia mobilă cu cea mai rapidă adoptare din istorie iar, în 5 ani, 3G-ul şi 4G-ul vor reprezenta jumătate dintre conexiunile de internet mobile. Aceste date indică, fără îndoială, o modificare de paradigmă a serviciilor de telecomunicaţii mobile către transferul de date, în detrimentul transferului de voce.
Cu toate acestea, companiile mari de FMCG, de exemplu, acordă doar 10% din bugetele lor de promovare spaţiului “mobil” . Foarte curând, însă, proporţiile nu au cum să nu se schimbe, pe măsură ce agenţiile de publicitate vor înţelege mai bine regulile noului joc şi, mai ales, faptul că evoluţia comportamentului consumatorului este foarte rapidă iar abordările tradiţionale în privinţa reclamelor nu mai funcţionează într-un mediu touch-screen şi bazat pe identificarea locaţiei. Descoperirea de noi modalităţi şi formate pentru reclamă va fi crucială. E suficient să spunem că, în acest moment, aproape jumătate dintre cei care utilizează aplicaţii dau click pe reclamele mobile din greşeală. Advertiser-ii români ar putea juca şi ei un rol în acest context foarte deschis inovaţiei, bineînţeles susţinuţi de branduri educate, care înţeleg oportunitatea uriaşă oferită de mediul mobil. Evoluţiile, cel puţin la nivel mondial, vor fi transformatoare şi merită urmărite foarte îndeaproape.
Elena Badea, Director Marketing EY România
