Termenul popular este smen, cel juridic este inselaciune: un ins ii schimba altuia valuta la coltul strazii si, in loc de bancnotele bune, ii plaseaza hartie de ziar sau bancnote de valoare mult mai mica. Sute de persoane au luat smenul de la traficantii de valuta. Recent, a patit-o si o banca.
Dupa exact 23 de ani de la cutremurul din 1977, sistemul bancar romanesc a fost zgaltait zdravan la 4 martie a.c. Este ziua in care o casiera de la Banca Internationala a Religiilor (BIR) a desigilat un pachet in care trebuia sa gaseasca 1.000 de bancnote noi de 100 dolari. Nu a gasit decat doua, restul de 998 de bilete erau din hartie alb-galbuie, neimprimata. Este primul caz de acest gen care se descopera in urma unei tranzactii intre doua banci.
Cu o zi in urma, vineri 3 martie, BIR cumparase de la Banca Turco-Romana (BTR) 100.000 dolari, banii fiind livrati intr-un pachet sigilat in tipla din plastic, purtand insemnele Federal Reserve (Fed), banca centrala a Statelor Unite, care tipareste si emite dolarii. Tipla din plastic si banderolele cu stampila Fed aplicate pe teancurile de cate 100 de bilete aratau ca banii inca nu fusesera pusi in circulatie. La sediul BTR, delegatii BIR au mers pe incredere, asa cum se obisnuieste in tranzactiile dintre banci: nu au desfacut pachetul ca sa verifice bucata cu bucata cele 1.000 de bancnote. Asa cum este uzanta in operatiunile interbancare, in documentele aferente tranzactiei nu s-au inscris elementele de identificare ale pachetului (o serie si un numar, precum si localitatea americana unde au fost tiparite bancnotele).
Inselaciunea este opera unor profesionisti
Pachetul cu 1.000 de bilete a fost incarcat in masina blindata a BIR. Pachetul – acelasi sau unul identic macar in aparenta – a ajuns la BIR, unde a fost depozitat in seif pana a doua zi, cand a fost desigilat chiar la ghiseu, in prezenta a doi clienti ai bancii.
Acestea sunt faptele. Primele cercetari arata ca smenul este opera unor profesionisti. in pachetul desigilat la BIR, teancurile de cate 100 de asa-zise bancnote erau asezate exact asa cum le aranjeaza Federal Reserve. Muchiile hartiilor au fost vopsite cu cerneala veritabila, folosita la imprimarea dolarilor, care nu luceste atunci cand este expusa la o lampa cu raze ultraviolete. Tot pe muchii era trasata, cu finete, o dunga care lasa impresia ca fiecare din cele 1.000 de hartii are incorporat firul metalic al bancnotelor de 100 de dolari.
Teoretic cel putin, este posibil ca pachetul cu bancnote adevarate sa fi fost deschis, sa se fi inlocuit continutul, pastrandu-se doar prima si ultima bancnota, si apoi sa se lipeasca tipla. O operatiune migaloasa, de finete, dar nu imposibila din punct de vedere tehnic. Mai probabil este insa ca pachetul original a fost inlocuit cu unul „fabricat”, umplut cu hartie fara valoare. Unde anume si cine a facut substituirea ramane de constatat.
Casieriile si camerele de trezorerie ale oricarei banci sunt supravegheate in permanenta de mai multe camere de luat vederi care surprind, practic, orice miscare, iar casetele video cu inregistrarile se arhiveaza. Cu alte cuvinte, este aproape cert ca inlocuirea pachetului nu s-a facut in interiorul nici uneia dintre cele doua banci implicate in tranzactie.
Am solicitat celor doua banci sa-si faca publice pozitiile oficiale in acest caz. BTR ne-a comunicat ca „(…) avand in vedere ca nu sunt mentionate nici un fel de surse oficiale cu privire la cazul semnalat de dvs., din pacate, nu putem furniza informatii cu privire la acesta. Precizam totusi ca, intre cele doua banci a avut loc o corespondenta oficiala, urmare a sesizarii BIR cu referire la acest subiect”. BIR a tinut sa fie la fel de discreta, afirmand ca spera ca „Politia va descoperi vinovatii”.