Economia mondiala se apropie vertiginos de o schimbare profunda de structura. Aceasta evolutie este anticipata de putini si luata in calcul doar de o minoritate. Fiecare ignora insa acest lucru pe propria raspundere. Totul a inceput in preajma inceputului acestui secol, atunci cand supraincalzirea bursei de valori americane, alimentata de boom-ul digital, a inceput sa se diminueze. Intr-o incercare de a diminua impactul acestui fenomen asupra intregii economii, banca centrala amer
Economia mondiala se apropie vertiginos de o schimbare profunda de structura. Aceasta evolutie este anticipata de putini si luata in calcul doar de o minoritate. Fiecare ignora insa acest lucru pe propria raspundere.
Totul a inceput in preajma inceputului acestui secol, atunci cand supraincalzirea bursei de valori americane, alimentata de boom-ul digital, a inceput sa se diminueze. Intr-o incercare de a diminua impactul acestui fenomen asupra intregii economii, banca centrala americana (US Federal Reserve) a luat decizia prost inspirata de a creste dramatic lichiditatea pe piata printr-o reducere drastica a ratelor dobanzilor. Aceasta s-a adaugat unei economii deja bogata in cash, impiedicand economia SUA sa se vindece si sa isi revina din acea “exuberanta irationala”, acceptand o perioada de crestere economica mai lenta, un somaj mai crescut, restructurare economica etc.
Toti acesti bani ieftini, rezultati dintr-o rata scazuta a dobanzii, au avut ca rezultat o inlocuire a supraincalzirii pietei bursiere cu cea a pietei imobiliare. Astfel, majoritatea oamenilor si companiilor au evitat multe din problemele care ar fi aparut in urma unui colaps al pietelor de capital. Mai mult decat atat, aceasta bonanza a creditarii a oferit majoritatii americanilor posibilitatea de a continua sa traiasca peste mijloacele lor, facand imprumuturi garantate prin valoarea in permanenta crestere a caselor. Imaginati-va ca dupa o betie zdravana, imediat ce mahmureala trece, ati incepe sa beti din nou.
In prezent, in SUA, creantele consumatorilor reprezinta 115% fata de venitul net, de doua ori fata de nivelul de acum 30 de ani. Aproape 14% din venitul total este utilizat pentru finantarea creantelor, iar rata economiilor personale este negativa pentru prima oara de la al doilea Razboi Mondial. Aceasta inseamna ca americanul obisnuit nu mai economiseste deloc din veniturile sale, si ca, de fapt, valoarea datoriilor sale o depaseste pe cea a bunurilor!
Efectele nu s-au limitat numai la SUA, deoarece investitorii, inarmati cu dolari ieftini (obtinuti dintr-o rata scazuta a dobanzii), au alergat dupa orice oportunitate. Acesta este motivul pentru care ultimii ani s-au dovedit a fi unele dintre cele mai bune momente, nu numai pentru persoane particulare, ci si pentru guverne si companii de a se imprumuta cat mai mult.
In cazul Romaniei, acest lucru a dus la puternice presiuni de scadere a ratelor noastre de dobanda si a intarit in mod artificial RON-ul, diminuandu-ne astfel competitivitatea exporturilor. De asemenea, aceste valuri de bani au condus la supraincalzirea pietei de capital romanesti, precum si a sectorului imobiliar.
Ca si in SUA, balanta noastra comerciala este puternic negativa si deficitul de cont curent creste zilnic – practic, atat Romania, cat si SUA traiesc peste posibilitatile lor. Aceasta nu reprezinta o problema, atata timp cat exista resursele de a le finanta.
In perioada care vine, ma astept la un interes mai scazut din partea investorilor straini pentru pietele de capital din Romania, atat in ceea ce priveste obligatiunile, cat si actiunile si sectorul imobiliar. Costul imprumuturilor va creste, iar evolutia leului va deveni mai imprevizibila, cu o tendinta de depreciere. Amploarea acestor fenomene va fi determinata de intensitatea reechilibrarilor la nivel mondial.
Deja, preturile record inregistrate la aur denota ingrijorarea investitorilor si orientarea acestora catre investitii “sigure”. De fapt, este interesant de observat ca fata de aur, dolarul american a pierdut aproximativ 30 – 40% din valoare – un bun indicator al dezechilibrelor care vor necesita reajustare.
Investitorii trebuie sa abordeze o strategie defensiva. Va fi din ce in ce mai dificil sa se mentina randamentele actuale ale pietelor de capital si imobiliare. Va veni ziua in care oamenii se vor lauda nu cu cat a crescut suma investita, ci cu cat de putin a scazut.
Aurul, metalele pretioase si domeniile conexe sunt bune investitii defensive. Chiar si imobilele si terenurile selectate cu mare atentie. Companiile care dispun de mult numerar, cu solicitari de finantare minime ar trebui sa reuseasca sa depaseasca acest moment – pacat ca nu sunt prea multe in jur. Insa cel mai bun sfat si cu siguranta cel mai plictisitor, ar fi sa investiti in monede stabile, ca euro si francul elvetian, si, la adapost de furtuna, sa ramaneti deschisi catre eventualele oportunitati create de aceasta.
In gestionarea banilor, momentul retragerii este la fel de important ca cel al atacului.
Matei Paun este Managing Partner la BAC Investment Bank (Romania) si face parte din conducerea “Romania Think Tank”