Șoc financiar în Europa! Rusia va arunca mai multe state UE în recesiune. FMI avertizează
O întrerupere totală a aprovizionării cu gaz rusesc ar reduce PIB-ul celor mai vulnerabile țări din UE cu până la 6% și le-ar arunca în recesiune, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI).
Pe fondul speculațiilor potrivit cărora președintele rus, Vladimir Putin, va menține închisă conducta Nord Stream 1 atunci când se va încheia întreținerea anuală de rutină la sfârșitul acestei săptămâni, FMI a declarat că Europa nu are un plan cuprinzător pentru a face față penuriei, creșterii suplimentare a prețurilor la energie și impactului asupra creșterii economice.
Fondul cu sediul la Washington a identificat Ungaria, Slovacia și Republica Cehă ca fiind cele trei țări din UE care ar putea avea cel mai mult de suferit, dar a precizat că Italia, Germania și Austria vor suferi, de asemenea, efecte semnificative.
O închidere totală ar duce la o adevărată penurie de gaze, dar și la prețuri mai mari
„Perspectiva unei închideri totale fără precedent alimentează îngrijorarea cu privire la penuria de gaze, la prețurile și mai mari și la impactul economic. Deși factorii de decizie politică se mișcă rapid, le lipsește un plan pentru a gestiona și a minimiza impactul”, au declarat oficialii FMI într-o postare pe blog.
„Munca noastră arată că, în unele dintre cele mai afectate țări din Europa Centrală și de Est, există un risc de penurie de până la 40% din consumul de gaze și de scădere a produsului intern brut cu până la 6%.
„Cu toate acestea, impactul ar putea fi atenuat prin asigurarea unor surse alternative de aprovizionare și de energie, prin atenuarea blocajelor din infrastructură, prin încurajarea economiilor de energie, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile, și prin extinderea acordurilor de solidaritate pentru a împărți gazele între țări.”
Infrastructura Europei a făcut față unei scăderi de 60 de procente
FMI a declarat că infrastructura energetică a Europei și aprovizionarea globală au făcut față până acum unei scăderi de 60% a livrărilor de gaze rusești începând cu luna iunie a anului trecut, dar a subliniat costurile potențiale în cazul în care Kremlinul ar răspunde la sancțiunile occidentale prin „înarmarea” aprovizionării cu energie.
Invazia Rusiei în Ucraina a determinat deja fondul să își reducă prognoza de creștere a economiei mondiale la 3,6% în acest an și va anunța o nouă retrogradare în cursul acestei luni.
Consumul total de gaze în primele trei luni ale anului 2022 a scăzut cu 9% față de anul precedent, iar sursele alternative au fost exploatate, în special gazul natural lichefiat (GNL) provenit de pe piețele globale.
„Lucrările noastre sugerează că o reducere de până la 70% a gazului rusesc ar putea fi gestionată pe termen scurt prin accesarea unor surse alternative de aprovizionare și de energie și având în vedere cererea redusă din cauza prețurilor ridicate de până acum”, a precizat FMI.
„Cu toate acestea, diversificarea ar fi mult mai dificilă în cazul unei închideri totale. Blocajele ar putea reduce capacitatea de redirecționare a gazului în Europa din cauza capacității insuficiente de import sau a constrângerilor de transport.”
Producția economică ar putea scădea cu 3% în urmele 12 luni
FMI a declarat că, în cazul unei închideri totale, UE ar putea suferi o scădere a producției economice de aproape 3% în următoarele 12 luni. Unele țări, cum ar fi Suedia, Danemarca și Grecia, ar avea un impact redus sau inexistent asupra creșterii economice, însă Italia, din cauza dependenței sale ridicate de gaz în producția de energie electrică, ar putea suferi o scădere de peste 5%.
„Efectele asupra Austriei și Germaniei ar fi mai puțin severe, dar totuși semnificative, în funcție de disponibilitatea surselor alternative și de capacitatea de a reduce consumul casnic de gaz”, a precizat fondul.
Pe blogul FMI se arată că guvernele UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a asigura aprovizionarea de pe piețele globale de GNL și din surse alternative, să rezolve blocajele de infrastructură pentru importul și distribuția de gaze, să aibă o strategie de partajare a aprovizionării în caz de urgență, să încurajeze economiile de energie protejând în același timp gospodăriile vulnerabile și să pregătească programe „inteligente” de raționalizare a gazelor, scrie The Guardian.
