Primarul Sorin Oprescu este convins că administrează un oraş de smintiţi, labili psihic, incapabili să ia o decizie raţională în privinţa vieţii, proprietăţii sau securităţii proprii.
Atât de lipsiţi de discernământ, încât trebuie să li se ascundă informaţii utile, de evident interes public, obţinute prin demersuri finanţate chiar din banii lor, pentru ca nu cumva aflarea acestora să îi sperie sau să îi arunce în ghearele unor oameni răi. Harta de risc seismic a Bucureştiului, care va apărea peste câteva săptămâni, după ce la ea au lucrat mai mulţi specialişti convocaţi de primărie, ar urma să devină cea mai nouă informaţie secretă.
„Nu o voi face niciodată publică“, a anunţat Oprescu, spunând că nu vrea să sperie populaţia şi nici să dea idei samsarilor imobiliari. De ce a mai cerut, atunci, realizarea hărţii? „Pentru a şti la ce ne expunem“, le explică el bucureştenilor, care vor răsufla probabil uşuraţi aflând că cineva, acolo sus, la Primărie, ştie la ce sunt expuse în prezent casele lor şi la ce se vor expune în viitor, când vor decide să îşi cumpere o locuinţă, mulţumind, totodată, că nu sunt împovăraţi personal de cunoaşterea acestor riscuri.
Că sunt mulţi cei interesaţi ca o astfel de hartă să nu fie publicată este clar: de la proprietari de ansambluri rezidenţiale încă nevândute, la deţinători de terenuri care nu ar vrea să îşi vadă proiectele imobiliare sau demersurile de vânzare primite cu reticenţă pe piaţă din cauza riscului seismic. Mai puţin clar este cum va reuşi primarul Oprescu să treacă astfel de informaţii în categoria celor clasificate. O hartă nu poate fi secret de stat decât dacă are reprezentate obiective militare sau de alt tip clasificate secrete de stat, iar un studiu sau o prospecţiune geologică nu poate intra în aceeaşi categorie decât dacă evaluează rezerve de metale şi minereuri rare sau radioactive.
Nici cu includerea în categoria secretelor de serviciu nu îi dă legea prea multe şanse, cu atât mai mult cu cât chiar se interzice expres o astfel de clasificare pentru informaţiile care „prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public major sau personal“. Şi mai interesant, oare cum se va asigura că din primărie nu se vor scurge informaţii despre periculoasa hartă? Le va da certificate de securitate tuturor funcţionarilor şi inginerilor care au avut contact cu explozivul document? Îi va pune să jure că nu suflă un cuvânt despre conţinutul lui? Îi va închide într-un buncăr? Iar dacă cineva va cere harta în virtutea liberului acces la informaţiile de interes public – o poate face orice bucureştean fără să aibă mari dificultăţi în a demonstra interesul direct – cum va justifica refuzul? Şi ce va păţi ziarul care va afla detalii ale hărţii şi le va publica? Va fi acuzat de terorism asupra psihicului bucureştenilor?
Secretomania edilului ar fi doar ridicolă dacă nu ar indica, de fapt, simptome mai grave ale autorităţii publice: dispreţul nu doar faţă de drepturile cetăţenilor plătitori de taxe, ci şi faţă de capacitatea acestora de a gândi şi a lua decizii raţionale. Mai simplu: ne cred complet idioţi!
OANA OSMAN,
redactor-șef