Cancelarul german Olaf Scholz este acuzat de indecizie în ceea ce privește situația din Ucraina, inclusiv de către asociații și partenerii săi de guvernare. Prea ezitant, prea ezitant, prea ezitant - acestea sunt acuzațiile aduse cancelarului Scholz în criza ucraineană, inclusiv din partea propriei sale coaliții.
Olaf Scholz, în fața unei crize politice
În acest context, liderul opoziției, Friedrich Merz, ar putea acum să-l pună în dificultate pe cancelar cu o inițiativă în Bundestag, scrie Der Spiegel.
Mai exact, este vorba despre problema furnizării de arme grele Ucrainei și dacă liderul opoziției din Germania va decide să înainteze această inițiativă în Parlament, care este susținută de Uniunea Creștin Democrată din Germania (CDU) și de Uniunea Creștină Socială (CSU).
Dacă Merz face acest lucru, cel mai probabil, parlamentul o va vota, ceea ce ar însemna și „demiterea cancelarului”.
„În acest caz, Scholz ar suferi un prejudiciu atât de grav încât ar trebui, de fapt, să ceară un vot de încredere, adică să-și asigure o majoritate în Bundestag. O criză de stat palpabilă – și asta în mijlocul celei mai mari crize de politică externă din ultimele decenii”, punctează sursa citată.
Olaf Scholz pune piedică aliaților în sprijinul acordat Ucrainei
În același timp, Bloomberg are o părere similară. Publicația americană scrie că Olaf Scholz este lăsat în urmă de efortul internațional de a ajuta Ucraina să se opună Rusiei și nu are o cale evidentă de a reveni.
Social-democratul german în vârstă de 63 de ani s-a opus furnizării directe de tancuri și alte arme grele Ucrainei și s-a opus unui embargo asupra petrolului și gazelor rusești. Politicile sale îl țin la colț și riscă să pună piedică aliaților Germaniei chiar în momentul în care Rusia se lansează într-o nouă ofensivă în estul Ucrainei, mai precizează sursa citată.
Critici vin și de la nivel internațional la adresa cancelarului german, mai exact din partea ministrului lituanian de Externe.
„Acum nu este momentul să stăm pe baricade sau să arătăm un sprijin simbolic Ucrainei”, a declarat miercuri ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, în cadrul unei conferințe de presă la Riga, alături de ministrul german de Externe, Annalena Baerbock.
De asemenea, el a făcut apel la Germania să „facă ceea ce trebuie” și să susțină o propunere de sancționare a importurilor de petrol rusesc în următorul pachet de măsuri ale Uniunii Europene.
Cancelarul german criticat și de alianța de guvernare
După o convorbire video cu omologii din Grupul celor șapte (G7), marți, Scholz a avut ocazia de a contracara criticile tot mai numeroase. În schimb, el a fost confuz, declarând că Germania nu are echipamente pe care să le trimită Ucrainei. De asemenea, a pus la îndoială capacitatea armatei Kievului de a opera sisteme de armament moderne și a insistat că Berlinul nu se va implica direct în război.
La sfârșitul lunii februarie, Scholz a șocat însă, renunțând la tradiția îndelungată a Germaniei de a nu trimite arme în zonele de conflict și a decis să livreze sute de rachete antitanc și antiaeriene Ucrainei. Într-o schimbare istorică de politică, el a anunțat, de asemenea, un fond de 100 de miliarde de euro pentru a consolida capacitățile militare ale Germaniei după ani de subfinanțare.
Cu toate acestea, poziția actuală a lui Scholz a fost criticată acum de membrii alianței sale de guvernare. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, o deputată de rang înalt din partea Partidului Liber-Democrat, a declarat că planurile cancelarului privind livrările de arme de marți au fost insuficiente.
„Trebuie să lupți pentru libertate și drepturile omului, iar în acest sens nu au existat suficiente informații concrete”, a declarat ea pe Twitter. „Suntem încă prea mult în urmă”, a adăugat aceasta.
Într-un comentariu de miercuri, cotidianul Bild l-a acuzat pe Scholz că a făcut o serie de greșeli în Ucraina, inclusiv că a ratat interesul național de a-l opri pe Putin și că nu a reușit să se distanțeze de fostul său șef, Gerhard Schroeder și de alți social-democrați care au legături cu Rusia.