Update:

Reacția lui Costel Alexe

Ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA, Costel Alexe a transmis într-un comunicat că nu a cerut și condiționat niciodată „exercitarea atribuțiilor de primirea vreunui folos material sau orice fel de avantaj”.

„O spun răspicat și timpul va demonstra: nu am cerut și nu am condiționat niciodată în cariera mea publică, cu atât mai puțin în perioada cât am fost ministru, exercitarea atribuțiilor de primirea vreunui folos material sau orice fel de avantaj.

Mi-am exercitat cu bună credință toate funcțiile publice avute, iar demnitatea de ministru în guvernul României este fără echivoc un privilegiu pe care puțini oameni reușesc să îl aibă. Tocmai de aceea, în perioada cât am ocupat funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, mi-am îndeplinit cu mare răspundere atribuțiile, mi-am propus cu adevărat să produc o schimbare în sistem și să ating obiectivele asumate de România în raport cu Uniunea Europeană în materie de politici de mediu: reducerea poluării, reducerea tăierilor ilegale de arbori, creșterea suprafețelor de terenuri împădurite, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, creșterea gradului de colectare selectivă și atingerea țintelor de reciclare”, a transmis Costel Alexe.

De asemenea, acesta spune că, un ministru „nu are atribuții, nu poate influența, nu poate modifica, nu poate interveni în procedura de acordare a certificatelor verzi”, acesta fiind „un automatism pe care ministrul, la finalul procedurii tehnice, îl semnează spre a-l face public”.

„Revenind la fondul problemei semnalate de organele de cercetare penală, legislația este publică, este accesibilă oricui și, cel mai important aspect, este neschimbată din 2013 și statuează fără echivoc un lucru: ministrul mediului nu are atribuții, nu poate influența, nu poate modifica, nu poate interveni în procedura de acordare a certificatelor verzi!

Singura atribuție a ministerului avizator este ordinul de ministru prin care lista cu beneficiarii este publicată spre transparență.

Repet pentru a nu lăsa loc de interpretări: indiferent de numele ministrului, el nu poate influența procesul de acordare, care este un automatism pe care ministrul, la finalul procedurii tehnice, îl semnează spre a-l face public. Acest lucru îl poate spune orice funcționar debutant din cadrul Ministerului Mediului sau al Agenției pentru Protecția Mediului”, a mai explicat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Știrea inițială:

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare, după ce ar fi primit de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă, a informat, luni, DNA.

Costel Alexe, trimis în judecată în stare de libertate

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), procurorii din cadrul Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi a unui director general în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru dare de mită, delapidare şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor vor ajunge şi alte cinci persoane acuzate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise sub forma autoratului şi a participaţiei improprii.

Ce acuzații aduc procurorii DNA?

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

„Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societăţii respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului”, menţionează DNA.

„Alibi juridic” pentru justificarea primirii foloaselor necuvenite

Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparenţă de legalitate scoaterii din gestiune şi remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeaşi cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociaţie controlată de ceilalţi trei inculpaţi, persoane fizice.

„În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-şi crea un ‘alibi juridic’ necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleaşi trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.)”, precizează Direcţia Naţională Anticorupţie.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunerea de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.