România nu va boicota Austria și nici nu o va sancționa prin utilizarea Curţii de la Luxemburg a Uniunii Europene

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a fost întrebat, duminică, care vor fi relaţiile viitoare dintre România şi Austria, atât la nivelul reprezentării la Viena, cât şi în ceea ce priveşte mecanismele internaţionale, în contextul în care au apărut zvonuri în spațiul public potrivit cărora România vrea să îşi exercite dreptul de veto împotriva Austriei, în organizaţii internaţionale, precum preşedinţia OSCE.

„După cum spunea preşedintele Iohannis, autorităţile române nu vor boicota Austria. Desigur, veto-ul Austriei rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă. Ne-am asigurat că transmitem acest mesaj foarte ferm pe toate canalele de dialog, atât cu oficialii austrieci, cât şi cu ceilalţi parteneri europeni. Am reacţionat cu toate instrumentele diplomatice avute la dispoziţie, iar convocarea ambasadorului austriac la MAE, pe care am dispus-o imediat, precum şi chemarea la consultări a ambasadorului român la Viena, pe care de asemenea am decis-o, sunt semnale foarte puternice de dezaprobare pentru a arăta că nu tolerăm astfel de atitudini la adresa României. Şi, evident, toate interesele Austriei pe plan internaţional sunt în atenţia noastră.

În acelaşi timp, aşa cum spunea prim-ministrul Ciucă, fiecare cetăţean are libertatea de a decide propria conduită. În altă ordine de idei, am protestat ferm faţă de acuzaţiile inadmisibile şi complet nefondate ale părţii austriece conform cărora companiile austriece din România ar fi fost supuse unor presiuni sau rele tratamente. Aşa ceva nu a existat şi nici nu va exista. S-a mai vorbit şi despre sancţionarea Austriei prin utilizarea Curţii de la Luxemburg a Uniunii Europene. Domnul preşedinte Iohannis a spus clar că nu vom recurge la o astfel de cale. Este util de spus de ce nu este fezabilă această opţiune. Vreau să subliniez, încă o dată, că obiectivul final urmărit de România este aderarea la Schengen în cel mai scurt timp posibil.

Am analizat de mai mult timp, serios şi temeinic, împreună cu toţi experţii noştri juridici, căile legale pe care le-am avea în situaţia de acum. Astfel, am ajuns la concluzia că în cazul unei acţiuni a României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva Austriei, aşadar al unui infringement stat contra stat, pentru neîndeplinirea de către Austria a obligaţiilor de stat membru şi pentru încălcarea principiului cooperării loiale, orizontul de timp nu ne-ar avantaja, durata medie a procedurii înaintea Curţii fiind de circa 2 ani, mai precis 21,8 luni”, a explicat Bogdan Aurescu.

„Nu poate fi exclus ca, odată declanşată orice acţiune la Curte, această situaţie să fie folosită ca argument, mai mult sau mai puţin politic, de către Austria pentru a stopa sau întârzia, în aşteptarea hotărârii Curţii, demersurile pentru exprimarea unui nou vot privind aderarea României. Mai mult, această fază contencioasă este precedată, obligatoriu, de o sesizare adresată de autorităţile române Comisiei Europene, care are la dispoziţie 3 luni pentru a emite un aviz motivat. Numai după cele 3 luni, România ar putea sesiza Curtea, deci în total se poate ajunge la mai mult de 2 ani. Prin urmare, acest tip de acţiune nu pare un instrument adecvat pentru atingerea obiectivului aderării rapide.

În ceea ce priveşte alte instrumente juridice – acţiunea în anulare, respectiv acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona -, acestea ar trebui îndreptate de România împotriva Consiliului UE, deşi problematic din perspectiva statului român este votul Austriei. Şi în cazul acestor două acţiuni durata medie a procedurii înaintea Curţii de la Luxemburg este tot de aproape 2 ani”, a adăugat ministrul Afacerilor Externe.

Curtea Europeană nu ar putea schimba poziția Austriei

Potrivit spuselor sale, ar mai exista şi varianta unei acţiuni a Comisiei Europene contra Austriei, tot în temeiul neîndeplinirii de către Austria a obligaţiilor de stat membru al UE, dar ar dura la fel de mult. În plus, în cazul tuturor tipurilor de acţiuni menţionate, hotărârea Curţii, chiar dacă ar fi favorabilă statului român, nu ar ţine loc de decizie a Consiliului UE privind aderarea României la Spațiul Schengen, un nou vot în cadrul Consiliului UE tot ar trebui să aibă loc efectiv.

„Mai clar spus, chiar şi în ipoteza în care Curtea ar constata că, în contextul votului, Austria a încălcat normele UE invocate de România, hotărârea Curţii ar putea să impună Austriei cel mult să se raporteze la anumiţi parametri tehnici în contextul exprimării unui vot viitor, dar nu ar exista nicio garanţie că acest stat va exprima în viitor un vot pozitiv.

S-a vorbit şi despre despăgubiri, dar analiza juridică arată că ele se pot eventual obţine doar printr-o acţiune la Curte care vizează răspunderea extracontractuală a Uniunii şi Băncii Centrale Europene, deci nu a statelor membre, aşadar nu este aplicabilă în acest caz. Nu vreau să continui în termeni foarte tehnici, procedurile acestea fiind extrem de complexe, dar concluzionez simplificând: o eventuală acţiune a României la Curtea de Justiţie a UE nu ar garanta ulterior hotărârii un vot rapid şi favorabil din partea Austriei”, a declarat Bogdan Aurescu în cadrul unui interviu acordat pentru AGERPRES.