Nici clorochina şi nici hidroxiclorochina, un derivat al său, nu s-au dovedit eficiente împotriva COVID-19 în cazul pacienţilor spitalizaţi, aceste molecule crescând chiar riscul de deces şi de aritmie cardiacă, avertizează un studiu amplu publicat în weekend în jurnalul ştiinţific The Lancet, care recomandă ca acestea să nu fie prescrise în afara studiilor clinice, informează agenţia AFP.

Cercetarea, realizată pe aproape 15.000 de pacienţi, este „primul studiu pe scară largă“ care prezintă „dovezi statistice robust“ conform cărora aceste două tratamente despre care s-a scris mult în ultima vreme, „nu aduc beneficii pacienţilor cu COVID-19“, a declarat autorul principal al lucrării publicată în prestigiosul jurnal medical, dr. Mandeep Mehra, citată de Agerpres.

Risc imens de deces

Studiul a analizat date de la aproximativ 96.000 de pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, internaţi în 671 de spitale între 20 decembrie 2019 şi 14 aprilie 2020, între timp externaţi sau decedaţi. Aproximativ 15.000 dintre aceştia au primit una dintre cele patru combinaţii (clorochină singură sau combinată cu antibiotic, hidroxiclorochină singură sau asociată cu acelaşi antibiotic), apoi aceste patru grupuri au fost comparate cu cei 81.000 de pacienţi din grupul de control cărora nu li s-a administrat acest tratament.

Drept rezultat, cele patru tratamente au fost asociate cu un risc de mortalitate mult mai mare în comparaţie cu grupul de control (care a fost de 9,3%) – 16,4% din decese în cazul clorochinei administrate singură, 22,2% în combinaţie cu antibioticul; 18% pentru hidroxiclorochină singură şi 23,8% când a fost utilizată în combinaţie cu acelaşi antibiotic.

Autorii estimează că riscul de deces este cu 34% până la 45% mai mare în cazul pacienţilor care urmează aceste tratamente în comparaţie cu pacienţii cu comorbidităţi, adică factori de risc. De asemenea, autorii studiului au identificat aritmii cardiace grave mai frecvente la pacienţii care au primit clorochină sau hidroxiclorochină, în special în combinaţia hidroxiclorochină şi macrolide (8% dintre pacienţi faţă de 0,3% în grupul de control).

Riscul de aritmie ar fi de cinci ori mai mare în cazul aportului acestor două molecule, chiar dacă legătura cauză-efect nu este direct dovedită, au explicat autorii care au solicitat o confirmare „urgentă” prin studii clinice randomizate (pacienţi aleşi prin tragere la sorţi) înainte de orice concluzie.

Subliniind că studiile preliminare efectuate la scară redusă au „eşuat în a identifica dovezi solide ale unui beneficiu“ al acestor două tratamente, „cunoaştem în prezent, odată cu studiul nostru, că şansele de a ameliora“ starea pacienţilor cu COVID-19 „sunt destul de reduse“, a scris dr. Frank Ruschitzka de la Spitalul Universitar din Zurich, coautor al studiului.

În timp ce mai multe ţări, precum Brazilia, mizează pe utilizarea clorochinei şi a substanţei derivate, această cercetare recomandă ca tratamentele să nu fie administrate în afara studiilor clinice. Hidroxiclorochina este în prezent testată în cadrul mai multor studii clinice, inclusiv în studiul european „Discovery“. Un studiu detaliat confirmă eficacitatea modestă a unui antiviral contra COVID-19.

Franţa va revizui regulile de prescriere

Ministrul francez al sănătăţii, Olivier Veran, a anunţat sâmbătă că va solicita revizuirea folosirii hidroxiclorochinei pentru tratarea pacienţilor COVID-19, după ce un studiu a pus la îndoială eficacitatea acestui tratament şi a evidenţiat efectele sale secundare, relatează AFP.

„În urma publicării în „The Lancet“ a unui studiu care avertizează asupra ineficacităţii şi riscurilor unor tratamente pentru COVID-19, printre care hidroxiclorochina, am sesizat HCSP (Înaltul Consiliu pentru Sănătate Publică) pentru a-l analiza şi a-mi propune în 48 de ore o revizuire a regulilor derogatorii de prescriere”, a scris oficialul francez pe Twitter.

Franţa a limitat deja folosirea hidroxiclorochinei numai în spitale şi numai în cazul pacienţilor COVID-19 în stare gravă. Preşedintele american Donald Trump a anunţat recent că ia în fiecare zi hidroxiclorochină în scop preventiv.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus această substanţă activă pe lista sa cu tratamentele experimentale prioritare şi ea este testată în mai multe ţări europene în cadrul proiectului „Discovery“.

De asemenea, compania farmaceutică franceză Sanofi a anunţat la începutul lunii aprilie distribuirea prin donaţie a 100 de milioane de doze de Plaquenil (medicament pe bază de hidroxiclorochină) către 50 de ţări, atrăgând totuşi atenţia că medicamentul are efecte secundare serioase şi „testele clinice actuale sunt insuficiente pentru a trage concluzii asupra eficacităţii clinice şi siguranţei în utilizare”.

Eficacitatea Remdesivir-ului, insuficientă

La mai bine de trei săptămâni după anunţul făcut de un înalt responsabil american potrivit căruia un medicament experimental numit remdesivir a dovedit că are un efect „asupra reducerii timpului de vindecare” a bolnavilor de COVID-19 spitalizaţi, un studiu detaliat confirmă eficacitatea modestă a antiviralui produs de Gilead Sciences.

Autorii au concluzionat că este preferabil ca tratamentul cu remdesivir să fie început înainte ca boala să progreseze până să se ajungă în stadiul în care să fie necesară conectarea la aparate de ventilaţie. Cheia tratamentului COVID-19 va fi, fără îndoială, o combinaţie de tratamente, remdesivir alături de alte antivirale sau de alte tipuri de terapie.

Remdesivir, injectat zilnic pe cale intravenoasă, timp de 10 zile, a accelerat recuperarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 spitalizaţi, comparativ cu placebo – 11 zile faţă de 15 zile, în medie. Au fost consideraţi restabiliţi pacienţii care s-au putut întoarce acasă. Efectul a fost cel mai important la pacienţii spitalizaţi care nu erau conectaţi la aparate de respiraţie artificială.

Autorii au concluzionat că este preferabil ca tratamentul cu remdesivir să fie început înainte ca boala să progreseze până să se ajungă în stadiul în care să fie necesară conectarea la aparate de ventilaţie. Remdesivir nu oferă o garanţie pentru supravieţuire, au insistat oamenii de ştiinţă.

În Statele Unite, Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor (Food and Drug Administration – FDA) a autorizat la 1 mai utilizarea de urgenţă a remdesivir în spitale, exemplul fiind urmat de Japonia, în timp ce Europa ia în considerare o decizie similară.