Ar trebui limitată utilizarea rețelelor sociale, astfel încât să fie o interacțiune sănătoasă? NationalInterest analizează modul în care social media poate crea dependență, precum substanțele interzise.
A petrece ore întregi stând pe telefon și verificând rețelele sociale nu mai este ceva neobișnuit. Utilizatorul mediu de internet petrece două ore pe zi pe diferite site-uri de socializare. Dar obișnuința de a verifica Facebook, Instagram, Twitter și TikTok la fiecare câteva ore ne poate face să devenim „dependenți” de social media?
Termenul „dependență de social media” este tot mai folosit pentru a descrie persoanele care petrec mult timp pe aceste site-uri și aplicații. Iar asta poate fi dăunător oamenilor în diverse moduri: provocând stimă de sine scăzută, insomnii și chiar creșterea stresului.
Principalul accent atunci când se ia în considerare dependența de substanțe tinde să fie pe trei elemente cheie: constrângerea (sau pierderea controlului), toleranța (necesitatea creșterii cantității pentru a obține același efect) și retragerea (efecte secundare neplăcute când încetează utilizarea).
Alți factori de luat în considerare se referă la pofta pentru aceste substanțe și utilizarea continuă, în ciuda faptului că provoacă probleme evidente. Acești factori se aplică unor substanțe, dar nu și în cazul utilizării rețelelor sociale.
Cercetările ne spun că dependența de social media nu este același lucru cu dependența de substanțe, cum ar fi alcoolul și drogurile.
Prea multe rețele sociale pot fi cu siguranță dăunătoare. O caracteristică majoră a acestora este că permite utilizatorilor un anumit control asupra modului în care se prezintă altora. Oamenii își pot edita aspectul online și uneori se prezintă incorect, în timp ce caută validarea celorlalți. Iar asta poate avea efecte negative.
Când utilizatorii de sex feminin privesc zilnic platformele timp de aproape o oră și jumătate, acest lucru este legat de dorința lor de a fi slabi. De o conștientizare sporită a modului în care cred că alte persoane îi judecă și motivația lor de a slăbi.
Iar când acest tip de comportament online a crescut, stima de sine a scăzut. Alți factori sociali, cum ar fi frica de a pierde și trăsăturile de personalitate narcisiste, pot determina nevoia de a utiliza rețelele sociale într-un grad extrem de nesănătos.
Există unii care ar putea susține că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate fi văzută ca o dependență, dar nu este în prezent recunoscută astfel de către Asociația Americană de Psihiatrie.
Există diferențe importante între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și cea a substanțelor în ceea ce privește dependența. De exemplu, abstinența de la droguri este neplăcută fizic și uneori periculoasă fără o supraveghere medicală.
În comparație, nu s-a stabilit dacă există efecte ale abstinenței fizice când oamenii încetează să mai utilizeze social media.
Există însă în mod clar elemente de utilizare a rețelelor sociale care rezonează cu anumite caracteristice ale dependenței. Este vorba de un apetit excesiv pentru social media și acele mecanisme ale platformelor care dau un anumit confort, precum „like-urile”.