Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti a lansat de curând proiectul finanţat din fonduri structurale „EHR – antreprenoriat pentru resurse umane“ care îşi propune să crească numărul iniţiativelor antreprenoriale, ca şi nivelul abilităţilor manageriale ale antreprenorilor.
În ultima vreme se vorbeşte din ce în ce mai mult de o „societate antreprenorială”, ca expresie a importanţei din ce în ce mai mari pe care o are antreprenoriatul. Conform acestei orientări în politica de dezvoltare europeană, iniţiativa şi creativitatea în domeniul economic trebuie recompensate, iar antreprenorii care dau faliment din diverse motive ar trebui stimulaţi să demareze o nouă afacere.
Conform Comisiei Europene, în documentul oficial Green Paper. Entrepreneurship in Europe, antreprenoriatul se referă la „motivaţia şi capacitatea unui individ, acţionând independent sau într-o organizaţie, de a identifica o oportunitate şi de a o folosi în vederea producerii unei noi valori sau succes economic“. În climatul european şi românesc actual, antreprenoriatul este important din mai multe motive: contribuie la crearea de noi locuri de muncă (66% din totalul forţei de muncă europene este reprezentat de angajaţii din IMM-uri), stimulează competiţia şi inovaţia, ducând la preţuri mai mici, dar şi la apariţia de produse sau servicii de calitate superioară. Nu în ultimul rând, antreprenoriatul „descătuşează” potenţialul uman, reprezentând pentru o largă categorie de persoane împlinirea profesională la nivel superior, realizarea unor aspiraţii care să confere nu numai confort economic, dar şi respect de sine şi independenţă.
În ciuda avantajelor evidente ale antreprenoriatului, Europa se confruntă cu un fenomen paradoxal – un stoc foarte ridicat de cunoaştere, dar o capacitate mai redusă, faţă de Statele Unite, de a inova şi a iniţia noi afaceri. Astfel, un Eurobarometru realizat în urmă cu câţiva ani de Gallup pe cetăţeni europeni şi americani a arătat preferinţa oamenilor pentru munca pe cont propriu: în Uniunea Europeană această preferinţă apare la 45% dintre subiecţi, în SUA – la 67%; în plus, dintre persoanele intervievate, doar 4,5% din Uniunea Europeană (faţă de 13% din Statele Unite) au început o afacere, au avut o afacere în ultimii 3 ani sau mai au şi acum.
Un alt Eurobarometru arată că, din cei circa 40% dintre europeni care au intenţionat să devină antreprenori, doar 15% au reuşit să-şi transforme dorinţa în realitate, motivul principal invocat fiind acela că nu au cunoştinţe necesare despre cum se iniţiază o afacere (un argument în plus pentru dezvoltarea cursurilor de formare de antreprenori şi în mediul românesc).
Cu privire la tendinţele actuale din domeniu, se poate vorbi de un nou concept, „noul antreprenoriat” (care se bazează pe 10% tehnologie şi 90% pe om), şi anume un antreprenoriat al cunoaşterii, centrat pe dezvoltarea potenţialului uman. În condiţiile în care în societăţile contemporane se extinde din ce în ce mai mult sectorul terţiar al serviciilor (în ţările dezvoltate circa 40% dintre forţa de muncă lucrează în sectorul serviciilor, faţă de 14% în România), antreprenorul-manager nu mai acţionează pe tiparul capitalismului primitiv (în care se acţiona prin constrângere şi motivare negativă), ci acţionează doar pe tiparul valorificării resursei umane (capitalul cel mai de preţ al acestor firme) prin promovarea unor valori precum iniţiativa, cooperarea, autodezvoltarea şi autocontrolul angajaţilor.
Revenind la proiectul dezvoltat de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative va anuntam ca primele cursuri încep în data de 30 iunie 2012. Astfel, firmele pe care le vor dezvolta participanţii după finalizarea cursurilor de antreprenoriat şi abilităţi manageriale vor fi din sectorul serviciilor intensiv-cognitive, bazate pe cunoştinţele deţinute de angajaţi. De aici reiese încă o dată necesitatea ca aceşti „noi antreprenori” să deţină abilităţi manageriale legate de motivarea pozitivă a angajaţilor, de comunicarea bazată pe autonomie şi flexibilitate care să genereze o productivitate superioară. Este de dorit, pe viitor, ca acest tip de iniţiative să beneficieze de sprijinul instituţiilor partenere şi de o vizibilitate cât mai mare pentru a ajunge la potenţialii beneficiari. În final, beneficiul major va fi cel social şi economic, în care dezvoltarea societăţii antreprenoriale se va face simţită şi în România.
Mai multe detalii pe site www.ehr-antreprenoriat.ro