'Bugetul pe 2015 reflectă accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice, ajutând astfel economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică. Creşterea estimată pentru anul 2015 este de 2,5% (o ţintă precaută) dar vom forţa atingerea a peste 3%, proces senzitiv îndeosebi la evoluţiile externe', a precizat Cristian Socol.

În opinia sa, bugetul este orientat şi în acest an spre investiţii şi creare de locuri de muncă. 'Cheltuielile destinate investiţiilor sunt mai mari cu 24% (cu 8,7 miliarde lei) faţă de 2014. Bugetul pe 2015 arată respect pentru mediul privat prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, scheme de garanţii de stat şi ajutoare de stat, sprijin mărit pentru producătorii agricoli, acordarea unor facilităţi punctuale investiţiilor străine cu valoare adăugată, dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice concomitent cu stimulente acordate învăţământului tehnic', a mai spus consilierul premierului.

În plus, el menţionează faptul că proiectul cuprinde în totalitate respectarea promisiunilor electorale făcute de primul ministru în campania prezidenţială dar şi a angajamentelor luate de România faţă de CE, FMI şi Banca Mondială. 'Bugetul pe 2015 garantează securitatea financiară a României, existenţa unor buffere mai mult decât confortabile (care acoperă 6-7 luni din necesarul curent de finanţare din Trezorerie) eliminând aproape în totalitate riscurile determinate de posibila reapariţie a recesiunii în zona euro şi de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale', a subliniat Socol.

În opinia sa, bugetul pe 2015 reflectă echilibrul între consolidarea fiscală calitativă şi stimularea sectorului privat pentru creşterea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. 'Din promulgarea bugetului pe 2015 vor câştiga cei 5,3 milioane de pensionari care vor primi pensii majorate, cei peste 1.000.000 de beneficiari care vor avea un salariu minim mai mare cu 150 de lei, vor câştiga grupurile vulnerabile puternic afectate de măsurile de austeritate. Din promulgarea bugetului pe 2015, câştigă performanţă companiile din România, câştigăm ca societate o politică regională adecvată – prin reducerea decalajelor urban rural, câştigă educaţia, sănătatea şi infrastructura, câştigă sustenabilitatea fiscal-bugetară. România câştigă credibilitate la intern şi la extern', a mai subliniat consilierul premierului.

Mai mult, potrivit lui Cristian Socol, construcţia bugetară pe 2015 pleacă de la câteva elemente de viziune, cum ar fi consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor şi asigurării unui spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură, întărirea disciplinei fiscal-bugetare prin prioritizarea investiţiilor publice, reforme sustenabile în educaţie şi sănătate dar şi scheme de stimulare a investiţiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată şi reducerea taxării muncii prin scăderea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale.

'Programarea bugetară din 2015 împacă creşterea economică sustenabilă cu măsurile de dreptate socială. Nevoia de a continua procesul de consolidare fiscală – strict necesar pentru a creşte sustenabilitatea finanţelor publice şi a mări credibilitatea asociată reformelor – trebuie asociată fortificării plasei de siguranţă socială, puternic deteriorată în urma măsurilor de austeritate din perioada crizei. În 2015 creşte substanţial salariul minim, cresc ţintit salariile medicilor şi ale profesorilor, cresc pensiile cu 5% şi sunt implementate măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile (persoanele aflate în sărăcie severă, persoane cu dizabilităţi s.a.)', a subliniat Cristian Socol.

El a adăugat că, după ce bugetul pe 2014 a dezamorsat 'bombele' plantate în anii trecuţi, plătindu-se datoriile aruncate în viitor din perioada 2009-2011 şi reducând arieratele către sectorul privat la zero, bugetul pe 2015 cuprinde plata unor datorii scadente în 2016, proces ce va îmbunătăţi sustenabilitatea finanţelor publice ale României pe termen mediu şi lung.

'Bugetul pe 2015 este un buget orientat spre politici publice, ţintă pe care am avut-o încă din 2012. S-au definit sectoarele strategice şi au fost prioritizate proiecte de investiţii, pentru a creşte efectul de multiplicare în economia reală. Se ţintesc în continuare o creştere economică inteligentă prin investiţii în clustere industriale, infrastructura, energie şi agricultură dar şi o creştere economică incluzivă, prin crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune. Mizăm pe creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune până la 80% la sfârşitul lui 2015, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă', a mai spus Cristian Socol.

În opinia sa, prin parcursul macroeconomic din ultimii ani, România reprezintă un exemplu de bune practici la nivelul UE.

SURSA: Agerpres