Majorarea accelerată a prețului carburanților a determinat șoferii să caute metode inedite de protest și autoritățile să promită controale. Cu toate acestea, litrul de benzină are mai multe șanse de scumpire decât de ieftinire și în 2011.
Benzina și motorina s-au scumpit constant anul trecut, înregistrând majorări de peste 15%, în medie. Scumpirile au fost, de fiecare dată, mici, echivalentul a câțiva bani pe litru, iar aceasta a făcut ca populația să le sesizeze mai greu. Deși orice proprietar de autoturism observa că achiziționează tot mai puțin combustibil cu aceeași sumă de bani, spiritele s-au inflamat doar după ce benzina a depășit pragul psihologic de 5 lei pe litru.
Revista Capital a scris, încă de acum o lună, că prețul fără taxe al benzinei și motorinei este mai mare în România decât în state dezvoltate ale Europei, situație cel puțin bizară. Explicațiile sunt variate și merg de la ineficiența industriei autohtone până la infrastructura proastă sau inexistentă. Iar cea mai mare parte a problemelor se poate rezolva de către stat, efectele directe (după cum veți vedea în material) fiind resimțite de către populație și de companii. Diferența dintre un drum de patru ore București-Cluj (cât ar fi dacă ar exista o autostradă între cele două orașe) și unul de opt ore, cât durează în prezent, se traduce prin consum de combustibil. Pentru ce mai plătim taxă de drum?
Deocamdată, însă, oamenii au încercat să înțeleagă de ce este prețul atât de mare, prin prisma producătorilor. Adică, avem producție internă, cu un preț de extracție de câteva ori mai mic decât cel internațional, dar prețul la pompă este egal cu cel din Austria. Din păcate, nici statul nu știe exact – sau se ferește să comunice – din ce este compus prețul benzinei care iese din rafinării.
Transportatorii acuză statul
Principala acuzație a oamenilor care își văd banii ducându-se în proporție tot mai mare către combustibili, dar și a unor transportatori, se îndreaptă către OMV Petrom, compania care deține drepturile de exploatare a resurselor de țiței din România.
„Există o companie de petrol care exportă petrolul românesc brut la preț mic și importă petrol rafinat la prețul din țara respectivă, iar astfel poate justifica foarte ușor prețul final de aici“, spune Ion Lixandru, vicepreședintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Afirmația este însă greu de demonstrat, în condițiile în care nu există date despre un export semnificativ de petrol sub formă brută.
OMV Petrom este însă una dintre cele mai profitabile companii din țara noastră, în primele trei trimestre ale acestui an înregistrând un profit operațional de peste două miliarde lei. În aceeași perioadă, Rompetrol Rafinare a consemnat un profit operațional de circa 60 milioane lei (18 milioane dolari). Lukoil România, cea de-a treia companie importantă din țara noastră care deține o rafinărie, are o situație similară cu cea a Rompetrol, ceea ce înseamnă că nici la actualele prețuri de la pompă producătorii și distribuitorii de combustibili nu au „profituri nejustificate“, cum le-a numit premierul Emil Boc. Singura problemă pe care trebuie să o verifice ANAF este dacă la aceste companii există profituri ascunse „nejustificate”.
„Nu pot acuza petroliștii de această majorare a prețurilor, pentru că sunt companii care, ca orice firmă, țintesc profitul. Noi acuzăm statul, și nu companiile petroliere, deoarece acestea sunt partenerele noastre, iar unii dintre transportatori cară produse ale Petrom sau Rompetrol. Statul, în schimb, ne taxează și nu dă nimic înapoi. Vrem măcar acciza înapoi“, a declarat Ion Lixandru. Reprezentanții transportatorilor consideră că, pentru a rămâne competitivi în fața concurenței externe și pentru a ține în frâu costurile de transport, singura soluție rămâne returnarea accizei care „este o taxă specială de consum. Transportul licențiat nu reprezintă consum. Noi transportăm bunurile, facem un serviciu înainte de consum. Acciza este și o taxă pe viciu și lux. Transportul nu este nici una, nici alta“.
Soluția este reducerea consumului
State precum Slovenia, Spania sau Belgia returnează transportatorilor această acciză. La noi însă nu se pune problema, mai degrabă am putea avea parte de o supraimpozitare a petroliștilor, care ar ajunge să fie suportată tot de către consumatori. „De câte ori a crescut prețul carburanților, unii transportatori au transferat majorarea în tariful către clienții persoane juridice, iar aceștia au mărit prețul produselor proprii, afectând puterea de cumpărare a românilor“, spune și Constantin Isac, președintele UNTRR. Pentru transportatori, achiziționarea carburanților dintr-o țară vecină nu este o soluție, deoarece reducerea obținută prin negociere este de circa 5% și la noi, iar recuperarea TVA (inclusiv prin decontare) este mai facilă în țară. Iar boicotarea distribuitorilor prin blocarea benzinăriilor nu poate avea vreun efect notabil. Singura soluție pentru reducerea prețurilor este scăderea semnificativă a consumului. „Surprinzător este că a crescut consumul în 2009 față de 2007, la motorină, de exemplu, cu 10%“, spune Ion Lixandru.
„Poate fi mai greu de acceptat de către populaţie faptul că, dacă lucrurile merg bine în România şi Uniunea Europeană, atunci preţul fără taxe la carburanţi trebuie să fie acelaşi în toată Uniunea Europeană. Acesta este rostul UE, să constituie Piaţa Unică Europeană, iar pe această piaţă trebuie ca produsele să aibă aceleaşi preţuri, dacă piaţa funcţionează corect. Nu are nicio legătură preţul cu puterea de cumpărare a oamenilor“, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Scumpiri posibile și în 2011
În România exista, la finele lui 2009, un parc auto de 5,32 milioane vehicule, dintre care 4,3 milioane autoturisme, iar restul autobuze, camioane, TIR-uri etc. Pare mult, însă parcul nu poate decât să crească, mai ales că gradul de motorizare al țării noastre este sub media europeană. Ce se va întâmpla cu prețul carburanților anul acesta? Va crește sau, în cel mai bun caz, va stagna.
„În mod normal, la cum evoluează cotația barilului de petrol, prețul carburanților va crește cu 10%-20% anul acesta în toată Uniunea Europeană”, spune Christian Blaabjerg, economist la Saxo Bank. La fel și în România, unde ne așteptăm la o apreciere a dolarului față de leu (ca o consecință directă a aprecierii monedei americane în fața euro), iar prețul barilului de petrol este raportat în dolari. Ceea ce înseamnă că ne putem aștepta la un preț de 5,5 lei pe litrul de benzină în cursul acestui an.
Speranțele de stagnare vin din partea petroliștilor, care ar trebui să suporte cel puțin o parte din creșterea cotației internaționale. Scăderea prețurilor la pompă ar fi posibilă doar dacă autoritățile găsesc metode de majorare a veniturilor din sector, astfel încât să poată reduce măcar parțial cuantumul taxelor percepute consumatorilor finali.
Nu taxele fac benzina și motorina atât de scumpe în România. Problema noastră este pe lanțul de procesare și transport. Nu suntem noi competitivi.
Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare la Lukoil România
Statul nu se implică, pentru că are partea sa prin taxe. Dacă prețul este mai mare, bugetul primește mai mult.
Ion Lixandru, vicepreședinte UNTRR
ANAF va declanșa unele verificări la producători. Un lucru este foarte clar, nu majorarea accizei a dus la creșterea nejustificată a prețului.
Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor
5,5
lei pe litrul de benzină este prețul la care s-ar putea ajunge în 2011 dacă cotația barilului de petrol crește, iar dolarul se apreciază față de leu
Prețul carburanților, o problemă mondială
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a tras un semnal de alarmă pentru scumpirea combustibililor. „Prețurile ridicate ale pertolului reprezintă un pericol pentru redresarea economică globală“, se arată în comunicat, iar economistul-șef al Agenției consideră că „prețurile petrolului intră într-o zonă periculoasă“, tinzând către pragul de 100 de dolari pe baril. „Nu este în interesul nimănui să avem prețuri atât de ridicate. Exportatorii de petrol au nevoie de clienți cu economii puternice, dar aceste prețuri vor îmbolnăvi din nou economia mondială“, a declarat Fatih Birol, reprezentantul IEA. Statele UE au plătit cu 70 miliarde dolari mai mult anul trecut pentru importul de petrol, „o cifră egală cu deficitele Greciei și Portugaliei“.
Încă din primele zile ale anului israelienii protestează din cauza prețurilor combustibililor. Un convoi format din câteva zeci de vehicule, ai căror șoferi și-au dat întâlnire la Tel-Aviv, a circulat cu viteză redusă pentru a atrage atenția asupra prețurilor care au atins un record istoric: 1,54 euro pe galon. În Israel, creșterea prețurilor este pusă pe seama majorării taxelor, care înseamnă circa 56% din prețul carburanților.
Publicația austriacă Osterr-eich a scris că începutul de an pune la grea încercare bugetele și nervii șoferilor. Cauza? Modificarea de la o oră la alta a prețului de la pompe, pricinuită de noile taxe impuse prin pachetul de austeritate bugetară. În urma deciziei luate de guvern, începând cu 1 ianuarie, preţul benzinei a fost majorat cu 4,8 cenţi pe litru, iar cel al motorinei, cu 6 cenţi. Creșterea ar trebui suportată de furnizori, însă, potrivit purtătorului de cuvânt al ARBO (Auto Motor und Radfahrerbund Österreich), Lydia Ninz, 60% din această majorare de preţ a ajuns deja la consumatorul final.
În Marea Britanie prețul ridicat al carburanților pune în pericol multe afaceri mici și mijlocii. BBC menționează că este vorba de deținătorii de benzinării din provincie și de operatori de transport. Iar persoanele nevoite să parcurgă mulți kilometri până la locul de muncă își văd veniturile micșorate substanțial. Acuzele țintesc către majorarea TVA și a altor taxe, de la 1 ianuarie 2011. David Cameron, primul-ministru, a declarat că va studia posibilitatea introducerii unui „Fair Fuel Stabiliser“, mai exact, a unui act normativ care să permită reducerea rapidă a taxelor pe carburant atunci când prețul final depășește un anumit prag.
Creșterea accelerată a prețului benzinei, care conform lui John Hofmeister, fost președinte al Shell OIL, ar putea ajunge la 5 dolari pe galon până în 2012, a împins mulți afaceriști americani să solicite Congresului luarea de măsuri. Prețul mediu a urcat în SUA cu 21 de cenți între noiembrie 2010 și ianuarie 2011. În prezent, multe companii fac lobby pentru a permite exploatarea în mai multe bazine petrolifere. Ken Green, de la American Enterprise Institute, crede însă că „chiar și în cazul în care SUA ar folosi doar resurse naturale proprii, prețul tot ar crește, în conformitate cu cotațiile internaționale“.