Închisoare cu executare pentru cei care conduc fără permis auto
În contextul în care tot mai multe accidente grave sunt cauzate de șoferi care nu au permis auto, a fost propus un nou proiect de lege care schimbă Codul Penal în legătură cu infracțiunea de conducere fără permis auto.
Nu se va mai permite ca instanțele să ofere pedepse cu suspendare pentru cei care conduc fără permis auto. Modificările prevăd că articolele relevante din Codul Penal vor arăta așa:
- Dacă conduci pe drumurile publice un vehicul, tramvai sau tractor agricol/forestier fără permis, poți primi o pedeapsă de la 3 la 7 ani de închisoare.
- Dacă, din cauza conduitei fără permis, are loc un accident care provoacă pagube materiale sau răniți, pedeapsa este între 4 și 8 ani de închisoare. Dacă accidentul duce la moartea unor persoane, pedeapsa este între 5 și 10 ani de închisoare.
- De asemenea, aceeași pedeapsă se aplică și persoanelor care împrumută un vehicul unei persoane care nu are permis sau este sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise, dacă știu despre aceste situații.
Pe scurt, pedepsele vor fi:
- 3 până la 7 ani de închisoare pentru conducerea fără permis;
- 4 până la 8 ani de închisoare dacă această conducere fără permis cauzează pagube materiale sau răni;
- 5 până la 10 ani de închisoare dacă conducerea fără permis duce la moartea cuiva.
În plus, noua lege aduce schimbări și în cazul în care împrumuți un vehicul unei persoane care nu are permis auto. Pedepsele vor fi:
- între 3 și 7 ani de închisoare dacă dai mașina cuiva care nu are permis;
- între 4 și 8 ani de închisoare dacă, din cauza cărui a provocat un accident;
- între 5 și 10 ani de închisoare dacă din cauza accidentului, cineva moare.
Nu se aplică suspendarea pedepsei sub supraveghere în anumite cazuri
Potrivit Legal Badger, nu se aplică suspendarea pedepsei sub supraveghere în cazurile în care autovehiculul a fost condus de:
- o persoană cu permisul de conducere retras;
- o persoană cu permisul de conducere anulat;
- o persoană căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce sau care nu are dreptul de a conduce vehicule, tramvaie sau tractoare agricole/forestiere în România.
Chiar și în aceste situații, există posibilitatea de a obține o pedeapsă mai mică dacă se aplică anumite circumstanțe atenuante, adică motive care pot reduce severitatea pedepsei. Conform legii, circumstanțele atenuante legale sunt:
- Dacă infracțiunea a fost comisă într-o stare puternică de emoție sau tulburare cauzată de provocarea victimei, cum ar fi violența sau o atingere gravă a demnității.
- Dacă acțiunea a depășit limitele legitimei apărări.
- Dacă acțiunea a depășit limitele stării de necesitate.
- Dacă prejudiciul cauzat a fost complet acoperit înainte de primul termen de judecată, cu condiția ca făptuitorul să nu fi beneficiat de această circumstanță în ultimii 5 ani înainte de fapta comisă.
Circumstanțele atenuante judiciare includ:
Mai departe, circumstanțele atenuante judiciare includ:
- Eforturile făcute de infractor pentru a reduce sau a elimina consecințele infracțiunii.
- Circumstanțele care fac fapta mai puțin gravă sau infractorul mai puțin periculos.
- Când sunt prezente circumstanțe atenuante, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiune va fi redusă cu o treime din limitele sale. Această reducere se aplică o singură dată, indiferent câte circumstanțe atenuante sunt. Așadar, chiar dacă sunt mai multe circumstanțe atenuante, ele vor fi considerate împreună pentru o singură reducere a pedepsei.
Dacă sunt îndeplinite anumite condiții legale, persoana acuzată poate beneficia de o reducere suplimentară de încă o treime a pedepsei prin:
- Recunoașterea faptei în timpul procesului, adică inculpatul admite fapta așa cum a fost descrisă în acuzare.
- Încheierea unui acord de recunoașterea a vinovăției în faza urmăriri penale în conformitate cu art. 479 alin. (1) din Codul de Procedură Penală:
„Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia, respectiv felul măsurii educative ori, după caz, soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.”