O şesime din veniturile bugetului de stat provine din taxe şi impozite legate, direct sau indirect, de transporturile rutiere. Mai puţin de 30% din încasări se investesc în şosele.
Din momentul în care ai achiziţionat o maşină, pentru uz personal sau pentru afacerea ta, te transformi într-unul dintre cei mai zeloşi contribuabili. Dacă autovehiculul e nou, 19% din preţul lui merge imediat, sub formă de TVA, spre buget. Urmează taxa de primă înmatriculare, impozitul local şi rovinieta. Apoi, de fiecare dată cånd alimentezi cu carburant, mai mult de jumătate din preţul plătit la pompă se duce la stat (direct, sub formă de accize şi TVA, şi indirect, ca impozite pe profit şi salarii aplicate furnizorilor). Acelaşi mecanism funcţionează şi în cazul reviziilor sau reparaţiilor. Taxele de pod, cele de parcare ori licenţele de transport ajung şi ele, parţial sau total, în conturile unor instituţii publice centrale sau locale.
Nici nu e de mirare că, în 2008, bugetul central va încasa în acest mod 4,4-4,6 miliarde de euro. Adică 18% din totalul veniturilor guvernamentale (luånd în calcul şi cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit) au o relaţie mai mult sau mai puţin strånsă cu traficul auto. La sumă se adaugă între 150 şi 200 de milioane de euro – valoarea estimată a impozitelor şi tarifelor de parcare încasate de administraţiile locale. În total, în acest an şoferii vor băga în conturile statului aproape cinci miliarde de euro.
„Sumele încasate ar putea fi şi mai mari, dacă nu ar exista fraude şi dacă legea ar fi logică. Eu personal nu mi-am cumpărat de doi ani rovinietă la autoturism. Asta, pentru că sunt de părere că mult mai echitabil ar fi ca această taxă să fie inclusă în preţul carburanţilor“, spune Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Romåni de Transport (FORT).
Dealerii şi petroliştii, cei mai „darnici“ cu statul
Dacă vånzarea rovinietelor ar putea aduce în 2008 cam 150 de milioane de euro la buget, principala sursă directă de venit o reprezintă accizele la combustibili (1,66 miliarde de euro în 2007 şi 1,7-1,8 miliarde de euro în 2008). Taxa pe valoarea adăugată aplicată benzinei, motorinei sau GPL-ului ar putea aduce, şi ea, o sumă deloc neglijabilă: 800-850 de milioane de euro. Finanţiştii estimează că vor încasa din taxa de primă înmatriculare 171 de milioane de euro în acest an, iar aşa-numita „taxă de timbru social pentru automobilele noi din import“ este prevăzută a contribui cu circa 11 milioane de euro la buget.
Deloc neglijabilă este TVA pe autovehiculele noi. Dacă vånzările se vor situa la acelaşi nivel ca anul trecut (315.000 de autoturisme, 48.000 de autovehicule de transport marfă şi 3.000 de autobuze şi microbuze), ar putea intra în vistieria publică în jur de 1,1 miliarde de euro. Apoi, taxa pe valoarea adăugată se aplică şi pieselor, accesoriilor, lubrifianţilor, dar şi manoperei din service. Estimånd că fiecare maşină din trafic necesită revizii şi reparaţii anuale de 100 de euro (o sumă minimă, de altfel), rezultă alte 90 de milioane de euro care merg la stat.
Dealerii auto (cam 300 de unităţi la nivel naţional), importatorii de piese şi accesorii şi service-urile independente (4.700 de firme autorizate de RAR) mai virează în conturile statului impozite pe veniturile angajaţilor (impozite estimate de „Capital“ la circa 30 de milioane de euro anual) şi pe profit (cam 80 de milioane de euro anual, luånd în calcul rezultatele financiare publicate de o serie de actori din piaţă).
Iar lista contributorilor nu se opreşte aici. Industria petrolieră (exploatare, rafinării şi reţele de benzinării), cu cei circa 50.000 de angajaţi, plăteşte impozite pe salarii de circa 50 de milioane de euro pe an. În plus, impozitele pe profit ar putea ajunge la valori ameţitoare în 2008: 250-300 de milioane de euro. Asta, mai ales datorită Petrom, care a plătit, pentru cele trei sferturi de miliard de euro profit înregistrat în primele şase luni ale lui 2008, un impozit de 122 de milioane de euro. Trebuie precizat că o parte a producţiei petroliere este utilizată în alte domenii (transporturi feroviare, navale, aeriene, agricultură, producţia de energie termică).
Puţin peste un sfert din încasări se întorc în drumuri
Deşi taxează transporturile rutiere în fel şi chip şi cu toate că infrastructura rutieră autohtonă este catalogată a fi cea mai înapoiată din toată Uniunea Europeană, statul nu se înghesuie să investească în construcţia şi modernizarea şoselelor. În 2008, au fost alocate de la buget 1,35 miliarde de euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale şi judeţene (adică numai 27-28% din sumele încasate de pe urma şoferilor). Alte 450 de milioane de euro cu aceeaşi destinaţie provin din credite externe şi fonduri de la UE.
„Consider că infrastructura trebuie prioritizată. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că bugetul este la comun şi că statul nu-şi permite să lase fără finanţare domenii care sunt pe minus. De aceea, cred că, în 2009, o bună parte din cele cinci miliarde de euro despre care vorbim se vor duce spre plata pensiilor“, afirmă Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată.
1,8 mld. euro. La atåt ar putea ajunge, la sfårşitul acestui an, încasările bugetare din accizele la carburanţi auto, în creştere cu circa 10% faţă de 2007
