Obligativitatea camioanelor de a se întoarce la centrul operațional la fiecare opt săptămâni avea ca scop blocarea companiilor care doreau să se instaleze în țări cu costuri reduse în timp ce operează aproape permanent în alte părți ale blocului comunitar. Decizia a revoltat mai multe state UE care s-au temut că astfel că așa vor fi scoase efectiv de pe piața internă, scrie Politico.
CJUE a spus că negociatorii nu și-au făcut temele înainte de a anunța această măsură.
„Parlamentul și Consiliul nu au spus dacă au avut suficiente informații la dispoziție atunci când a fost adoptată această măsură pentru a le permite să evalueze efectele pe care le poate avea aceasta”, a constatat Curtea de Justiție a UE.
Măsuri protecționiste, care subminează piața unică
Obligația reîntoarcerii acasă a camioanelor a fost, de departe, cea mai controversată parte a reformelor pachetului de mobilitate, care a introdus noi reguli privind timpul de odihnă pentru șoferii de camion, dreptul acestora la remunerații și capacitatea lor de a circula în alte țări pentru a efectua livrări.
Dar, scrie publicația, în timp ce țările mai bogate au susținut că măsurile sunt cruciale pentru a preveni ca șoferii mai ieftini din alte țări să submineze condițiile de muncă ale șoferilor locali, țările din Europa Centrală și de Est au susținut că măsurile sunt protecționiste și subminează piața unică.
Lituania, Bulgaria, România, Cipru, Ungaria, Malta și Polonia au introdus acțiuni în anulare, dar Curtea de Justiție a UE a menținut toate celelalte părți ale Pachetului de Mobilitate.
România a cerut CJUE suspendarea aplicării acestei dispoziții din Pachetul Mobilitate I
Reamintim că România a sesizat încă din ianuarie 2022 Curtea de Justiție a UE cu o cerere privind suspendarea aplicării dispoziției din Pachetul Mobilitate I care instituie obligația întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare.
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunță că Guvernul României au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere privind suspendarea aplicării dispoziției din Pachetul Mobilitate I care instituie obligația întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare, obligație care urma să se aplice de la 21 februarie 2022.
Depunerea unei astfel de cereri a venit în continuarea demersurilor derulate de statul român la CJUE în legătură cu Pachetul Mobilitate I.
Pe 23 octombrie 2020, România a inițiat trei acțiuni în anularea parțială a actelor UE care formează Pachetul Mobilitate I.
Potrivit MAE, dispozițiile vizate de cele trei acțiuni privesc aspecte care, potrivit Guvernului României, vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv:
- interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
- obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
- obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
- stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;
- instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.
De asemenea, la 11 februarie 2021, Bucureștiul a intervenit în 12 acțiuni în anulare vizând același pachet, inițiate de state membre UE cu interese similare României (Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia și Ungaria).
