Sofia, acuzată de discurs totalitar. Tensiunile cu Skopje se intensifică și mai mult

bulgaria

SURSA FOTO: Dreamstime

Tensiunile dintre Sofia și Skopje s-au intensificat zilele acestea și mai mult, după ce guvernul de la Sofia i-a acuzat pe guvernanții macedoneni că desfășoară o campanie diplomatică și mediatică pentru discreditarea pozițiilor bulgare și a anunțat că „cu o narațiune istorică totalitară moștenită, va fi dificil să se găsească sprijin din partea Bulgariei”.

Ca răspuns, premierul macedonean Zoran Zaev și-a reafirmat tonul față de Sofia, spunând că vetoul Bulgariei asupra cadrului de negociere al Macedoniei de Nord este „o greșeală iresponsabilă, complet irațională și ofensatoare pentru macedoneni”. Bulgaria a refuzat să „permită” Skopje aderarea la UE, ca parte a președinției rotative a Germaniei, care se încheie la sfârșitul anului, provocând tulburări politice în Macedonia de Nord, conform mediapool.bg

Negocierile între cele două state trebuie să continue, dar nu este clar modul în care problemele bilaterale pot fi rezolvate în această atmosferă. Anterior, Zaev a spus că se așteaptă la o schimbare a relațiilor după alegerile din Bulgaria, dar deocamdată există un consens național pentru un curs mai dur către Skopje. Dintre partidele reprezentate în parlament, doar Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți este pentru un comportament mai moderat.

Skopje să renunțe la manipulări

„Este timpul ca guvernul Republicii Macedonia de Nord să abandoneze teza manipulativă conform căreia Bulgaria contestă dreptul la autodeterminare și identitatea cetățenilor Republicii Macedonia de Nord, sau dreptul lor de a-și denumi limba după cum doresc”, a declarat Ministerul bulgar al Afacerilor Externe în poziția sa. MAE bulgar a reacționat după ce Skopje a calificat veto-ul Sofiei asupra cadrului de negociere „ca pe o greșeală geostrategică iresponsabilă”. Și ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth, care prezidează Consiliul European până la sfârșitul anului, a comentat că veto-ul Sofiei amenință securitatea Uniunii.

În ciuda presiunilor europene, Sofia a reafirmat că veto-ul său asupra cadrului de negociere al Macedoniei de Nord rămâne în vigoare, având în vedere că și celelalte state membre au refuzat să reflecte cerințele bulgare în acesta.

„Propunerile Bulgariei de includere în Cadrul de negociere pentru Republica Macedonia de Nord se bazează pe precedente clare, dar, din păcate, nu au fost propuse pentru a fi discutate de actuala președinție”, menționează MAE bulgar. Afirmarea Skopje nu poate fi în detrimentul intereselor bulgare Ministerul reamintește că Bulgaria este prima țară din lume care a recunoscut independența Republicii Macedonia, fapt cu care a început procesul de recunoaștere internațională a statului tânăr de atunci, iar de-a lungul anilor i-a oferit asistență în cele mai dificile momente.

„Această asistență continuă și astăzi. Cu toate acestea, Republica Bulgaria nu acceptă ca afirmarea identității cetățenilor Republicii Macedonia de Nord să fie realizată în detrimentul țărilor vecine și în detrimentul intereselor naționale ale acestora”, a menționat MAE bulgar.

„Pornind de la responsabilitatea sa de a nu introduce probleme deschise în UE și de a-i proteja interesele, valorile și autoritatea, Republica Bulgaria va continua să caute soluții durabile, care să permită dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale și un proces de negociere optim al Republicii. Macedonia de Nord cu UE”, adaugă acesta. Bulgaria a explicat deja că are trei cerințe principale pentru cadrul de negociere: relațiile de bună vecinătate să fie un criteriu pentru aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, să fie folosită denumirea constituțională oficială Republica Macedonia de Nord, nu varianta scurtă Macedonia de Nord și formularea pentru limbă să fie „limba oficială” a țării candidate, nu „limba macedoneană”.

Bariere pentru afaceri și sprijin pentru minoritatea macedoneană

Câteva ore mai târziu, trimisul special al guvernului macedonean în Bulgaria, Vlado Buckovski, s-a întâlnit cu vicepremierii bulgari Ekaterina Zaharieva și Krasimir Karakachanov.

„Blocarea unilaterală și politizarea activității Comisiei de istorie și probleme educaționale, obstacole administrative în calea afacerilor, sprijin neoficial al organizațiilor cu pretenții pentru minoritatea macedoneană în Bulgaria etc”, a spus Zaharieva după întâlnirea avută. Ea a mai menționat că atât campania antibulgară, cât și încercările de a discredita Bulgaria pun piedici relațiilor bilaterale.

„Bulgaria nu are pretenții în privința modului în care o parte a societății macedonene se autodefinește, dar această autodeterminare nu poate fi în detrimentul însușirii unei părți din istoria și identitatea bulgară. În afară de asta, există destule persoane în fosta republică iugoslavă care se definesc ca fiind bulgari, limba ca fiind bulgară, iar acest drept al lor nu pot fi negate și suprimat”, a declarat, la rândul său, vicepremierul Krasimir Karakachanov. Potrivit acestuia, „poporul bulgar nu va accepta niciun compromis, nici legat de faptele istorice și istoria comună a Bulgariei și Macedoniei până la 1944, nici legat de sângele a peste 200.000 de oameni care au murit nu ca ocupatori, ci pentru libertatea fraților lor din Macedonia”. Vlado Buchovski este fost prim-ministru, iar numirea sa ca trimis special a fost primită pozitiv de Sofia. El, la rândul său, a spus că încrederea dintre cele două state a fost atinsă. „Am convenit că în perioada următoare este mult mai bine să ne lăudăm cu fapte decât cu vorbe goale”, a spus el.

Zaev: Bulgaria nu a găsit puterea de a acționa european

Miercuri seara a urmat o nouă reacție din partea primului ministru macedonean Zoran Zaev. El a spus că veto-ul este o „greșeală iresponsabilă”. „Bulgaria a impus veto și a încălcat Tratatul de bună vecinătate și prietenie, împiedicând astfel calea integrării noastre europene, pentru care instituțiile UE și statele membre, inclusiv Bulgaria, au confirmat în repetate rânduri că îndeplinim pe deplin condițiile”, a spus premierul macedonean într-un discurs către cetățeni.

„Bulgaria nu a găsit puterea de a acționa european. Bulgaria și-a permis un gest care nu demonstrează nici prietenie, nici frăție”, a spus el. În ultimele săptămâni, Zaev a arătat că este gata să facă concesii Bulgariei, dar acum își înnăsprește din nou tonul.

„Poziția Bulgariei este complet irațională și ofensatoare pentru macedoneni și pentru întregul popor. În secolul XXI, nu este nici european, nici democratic să îi spui altuia cum să se simtă, cum să se autodefinească. Nu este european nici să scrie istoria altei națiuni, să impui identitatea unei alte națiuni și să o convingi să o accepte”, a spus Zaev, citat de BGNES. Aceste condiții nu sunt acceptabile pentru Macedonia de Nord, pentru poporul macedonean și pentru toți cetățenii, consideră el. Zoran Zaev a avertizat că nu va permite periclitarea „identității antifasciste a țării noastre”.

Poporul macedonean poate să ierte și să-și ceară scuze în numele viitorului, dar nu i-au atentat niciodată la alții, a menționat Zaev. Din păcate, procesul de extindere ca obiectiv strategic al UE a fost oprit de Republica Bulgaria din poziția sa de stat membru. „Este vorba despre o greșeală geostrategică iresponsabilă și gravă. Este bine ca prietenii și aliații noștri internaționali să nu o țin secretă. Aliații noștri nu tac, deoarece știu foarte bine că am arătat prietenie și bunăvoință față de Bulgaria. Am discutat cu intenția sinceră ca unele aspecte din istoria noastră comună și conectată să poată fi interpretate de ambele părți ale frontierei. O astfel de multiperspectivă a istoriei, care este incontestabilă, nu poate afecta totuși dreptul universal la autodeterminare a identității, limbii și culturii sau autenticității”, a declarat premierul macedonean.

Este doar o chestiune de timp ca Skopje să înceapă negocierile la UE. În acest context, ziarul local Nezavisne Vestnik scrie că președinția germană a UE a asigurat Skopje că începerea procesului este doar o chestiune de timp. Pentru ministrul afacerilor europene din Germania, Michael Roth, acest veto este atât o dezamăgire personală, cât și o amenințare la adresa securității întregii regiuni și a Europei pe termen lung, scrie publicația, citată de BTA. Cred că este o tragedie deplină faptul că după mult timp petrecut în rezolvarea problemei numelui cu grecii, bulgarii au adresat solicitări Republicii Macedonia de Nord din motive interne, a declarat Madeleine Albright, fost secretar de stat a SUA, scrie Republica.

În cadrul unei interpelări în fața Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților a Congresului American, la o întrebare a congresmanului Gregory Mix, Albright a declarat că noua administrație a lui Joe Biden trebuie să colaboreze cu Bruxelles, pentru ca statee care vor săa adere la UE să nu rămână în sala de așteptare din cauza vecinilor lor, scrie ziarul. Potrivit lui Albright, ar trebui pusă întrebarea cum își îndeplinește Bulgaria obligațiile față de UE, scrie ziarul de la Skopje. După veto-ul Bulgariei trebuie să fim umili și atenți, trebuie să ne comportăm ca niște adulții. Nu trebuie să repetăm greșeala summitului NATO de la București din 2008, când am prins a treia potecă. Adevărata noastră înfrângere va fi dacă ridicăm mâinile sau dacă ne concentrăm atât de mult pe această problemă cu Bulgaria, încât uităm pentru ce avem nevoie de procesul de aderare, iar acesta este un proces cu care trebuie să aducem Europa acasă, a declarat vicepremierul pentru afaceri europene Nikola Dimitrov, citat de ziarul Sloboden Pechat. Potrivit lui Dimitrov, țara nu ar trebui să renunțe la găsirea unei înțelegeri cu Bulgaria.