Ca principiu, nu poți să penalizezi oferta și să pretinzi că ajuți consumatorul. Este o lecție elementară de economie.
“Dacă legea ar fi obligat retailerii, explicit, să aibă la raft 51% produse alimentare româneşti, ar fi încălcat reglementările europene în materie de concurenţă pe o piaţă liberă… dar a fost aleasă formula ”lanţul scurt”, care este acceptată pe plan european.” – zice președintele Consiliului Concurenței.
Ceea ce m-a făcut curios să citesc CV-ul domnului președinte. Impresionant. A absolvit Facultatea de Medicină, două masterate în științe politice și un doctorat în economie și a lucrat toată cariera pentru stat.
Deci, cum ar veni să vă spun eu dumneavoastră:
- Nu sunteți obligați să mergeți la un restaurant românesc, dar sunteți obligați să ajungeți la ce restaurant doriți în maxim 15 minute. Oare ați putea ajunge la un restaurant din Bulgaria?
- Nu sunteți obligați să mergeți la o școală din România, dar trebuie să nu alegeți o școală aflată la o distanță mai lungă de 2 km de domiciliul dvs. Oare v-ați înscrie la o școală din Italia?
- Nu sunteți obligați să vă vopsiți părul blond, dar de mâine bruneții/brunetele nu mai au voie să circule prin oraș fără însoțitor.
Șeful Consiliului Concurenței adaugă: “legea îi va avantaja pe consumatori”. Desigur, în istorie au fost unii care au crezut că stabilirea unui preț maxim la hârtie igienică – de exemplu, 10 bani/rola – este în beneficiul consumatorilor. Dar ați văzut ce a pățit Venezuela. Nu trebuie să fi trăit în comunism ca să înțelegi că manipularea prețurilor nu este niciodată în avantajul consumatorilor.
Legea impune un anumit termen de plată în cazul achiziției produselor proaspete, de 7 zile. Acest lucru, împreună cu stabilirea discreționară a structurii mărfurilor pe raft (51% procurate pe “lanțul scurt”) sporește costurile de tranzacție și povara pe hipermarket, adică pe ofertant. Vorbim de măsuri care descurajează oferta. Efectul acestor măsuri nu poate fi decât unul singur: decelerarea investițiilor în hipermarketuri și încetinirea deschiderii de noi magazine, sub ritmul care ar fi existat pe o piață liberă. Cine-știe, poate unele supermarketuri ar putea trage obloanele. Am putea vedea, de asemenea, creșterea presiunii în sensul oligopolizării sau chiar monopolizării sectorului de hipermarketuri – pentru că astfel se exploatează mai eficient economiile de scară. În plus, reducerea profitului hipermarketurilor va pune frână cheltuielilor în diverse alte domenii, de exemplu cu instruirea angajaților sau cu plantarea de copaci. Sunt toate acestea în avantajul publicului larg? Nicidecum.
Ca principiu, nu poți să penalizezi oferta și să pretinzi că ajuți consumatorul. Este o lecție elementară de economie. Indiferent ce spun reglementările europene, este de bun simț să realizezi că obstrucționarea competiției și a libertății contractuale dă naștere la probleme pe piață. Nu există decât două variante: fie producția este condusă de piață, fie de țarul prețurilor.
Mai multe detalii citiţi pe logec.ro
Bogdan Glăvan,
professor universitar autorul al blogului logec.ro