Irlanda si India, plasate i acest moment pe locurile doi si trei i topul exportatorilor de software, aveau i 1995-1996 icasari de cel mult zece milioane USD din vinzarea aplicatiilor informatice. in anul 2000, exportul de softuri al celor doua tari a atins sase si, respectiv, patru miliarde de dolari. Desi din punctul de vedere al resurselor umane Rominia a fost si ica este cel putin la fel de izestrata, industria sa de software a evoluat pe o traiectorie complet diferita: i acelasi interval, exporturile noastre de profil au crescut de la 10 milioane USD la numai 30 milioane USD, anul trecut. Adica de 133 de ori mai putin decit i India si de 200 de ori mai putin decit i Irlanda.
Exista astazi i tara 200-300 de firme competitive de software, care reusesc sa exporte, realizind un venit mediu anual de circa 20.000 USD/angajat. Marea majoritate sunt isa firme mici, care folosesc doar o cincime din masa informaticienilor romini. Restul sunt, practic, subutilizati, iar cel putin o treime emigreaza i primii ani de cariera. Continuind astfel, Rominia va pierde foarte curind nu doar oportunitatea de a ramine, prin IT, conectata la tehnologiile de virf, ci si resursa umana.
Creatia informatica este o planta rara, care nu creste i orice mediu. Pentru a reintra i cursa pentru un loc pe piata mondiala de IT, i Rominia trebuie sa fie create urgent parcurile tehnologice care ar oferi micilor companii de software exact ceea ce le lipseste pentru a deveni competitive: marketing performant, project management, consultanta si asistenta manageriala, ilesniri fiscale, stabilizarea specialistilor, un mediu sinergic de comunicare profesionala, capacitatea de a angaja si finaliza proiecte mari si consistente.
Nu itimplator, un sondaj realizat de ARIES i rindul managerilor din bransa arata ca 93,5% dintre acestia reclama crearea parcurilor tehnologice.
Planuri au fost, planuri vor mai fi. Aparent, nu exista resurse financiare. in realitate, itotdeauna au lipsit luciditatea si vointa politica. Orice proiect credibil gaseste pina la urma finantarea de care are nevoie. Cea mai recenta dovada este faptul ca Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei lucreaza la proiectul unui Cyber Center, i valoare de 100 milioane USD, amplasat pe Platforma Pipera si pentru care exista deja doua mari companii dispuse sa acopere pina la 80% din investitie.
Dar un Cyber Center profilat pe comunicatii si asamblarea de calculatoare nu epuizeaza nici oportunitatile, nici nevoia pentru asemenea oaze de IT. „Eu nu cred itr-un parc tehnologic anume. Eu cred i parcuri tehnologice – marturiseste presedintele ATIC, Vasile Baltac. in Brazilia au fost create 17 deodata.”
„Vital este sa punem unul i functiune si sa dovedim ca este model de succes” – sugereaza o cale mai prudenta vicepresedintele ARIES, Florin Vrejoiu. Cele patru asociatii din bransa IT (ANIS, ATIC, ANISP si ARIES) au reusit sa stirneasca interesul Guvernului cu un proiect deosebit de interesant si, mai ales, de fezabil, construit pe urmatoarele premise:
– cea dintii oportunitate si urgenta pentru crearea unui parc tehnologic este creatia de software, i care avem cele mai importante avantaje competitive si ar necesita investitii minime, la o valoare adaugata de 50-90%;
– pentru a avea sanse maxime de succes, el trebuie plasat i Bucuresti (unde se concentreaza 70% din industria de soft), i apropierea universitatilor de profil;
– selectia firmelor sa fie facuta pe criterii de competitivitate si calitate, prevenind astfel crearea unei alte structuri, bazate pe birocratie si coruptie;
– productia sa fie orientata de standardele pentru export si de structura pietei interne (circa 75% investitori, 25% consumatori).
Japonezii abia asteapta sa ne dea bani
Proiectul PTB (Parcul Tehnologic Bucuresti) promovat de cele patru asociatii din IT este icheiat la toti nasturii, continind inclusiv un plan de afaceri, propuneri normative si solutii de finantare. „La o investitie de zece milioane USD, cit este nevoie pentru PTB, si la ofertele pe care le avem deja, finantarea este ultimul lucru care ne framinta”, spune Florin Vrejoiu. Cea mai detaliata propunere a venit din partea JICA (Japan International Cooperation Agency), care gestioneaza programe acceptate de ministerul de exerne nipon: credit pe 20 de ani, cu dobinda de 3%, sub conditia girului Guvernului romin. Dar rezolvarea poate fi si un imprumut nerambursabil, pe filiera PHARE, de pilda.
Cele zece milioane USD ar fi necesare pentru a finaliza una dintre nenumaratele structuri de beton care zac prin Capitala ori pentru a adapta o cladire industriala nefolosita. Pe lista posibilelor locatii figureaza „circurile foamei”, fosta itreprindere Didactica, Biblioteca Nationala, Casa Radio, blocurile neterminate de pe cheiul Dimbovitei s.a.
Creditul ar putea fi restituit fie si numai din ichirierea (la 50% din pretul pietei) a jumatate din cei 20.000 mp catre firme prestatoare de servicii conexe. Restul de 10.000 mp ar fi alocat gratuit companiilor de software care, dupa numai un an, ar putea realiza 40 milioane USD, cu un numar de aproximativ 2.000 de angajati.
Rezumind, singura problema de nebiruit pentru proiectul softistilor ramine aceea a unei locatii cu care sa fie improprietarita viitoarea Administratie a PTB. Primarul general Traian Basescu nu gaseste nici un motiv sa faca gestul salvator.
Guvernul a reactionat isa pozitiv, constituind un grup interministerial de lucru, supervizat de premierul Nastase. Era si timpul, fiindca, vorba dlui Vrejoiu, „fie ca ne miscam, fie ca nu, i IT-ul si comunicatiile din Rominia vor intra oricum miliarde de dolari; itrebarea este daca vom ramine sau nu doar niste simpli cotizanti”.
Vasile Baltac,
preL
