Marii producatori de software si-au intors fata si catre Romania, in campania de cucerire a Estului, tinta directa fiind companiile mici si mijlocii. “Viitorul economic al zonei e reprezentat de companiile medii”, crede Kate Isler, Mid Market & Solutions Partners pentru Europa Centrala si de Est la Microsoft. Pentru gigantul software, aproape un miliard de dolari va veni in acest an din Europa Centrala si de Est. Din acesti bani, un sfert va fi incasat de la companiile medii. “Mai mult de trei sferturi din noii clienti ai SAP sunt companii medii, care aduc deja 30% din veniturile companiei”, spune, la randul sau, Valentin Tomsa, Head of Office, SAP Romania.
Prin urmare, producatorii fie au construit de la zero solutii dedicate acestui segment, fie au scalat solutii dedicate marilor corporatii, in asa fel incat sa fie pe masura nevoilor si buzunarelor afacerilor de talie medie.


Mai ramane doar o problema. Spre deosebire de corporatii sau sectorul guvernamental, companiile medii sau cele mici achita arareori cu banii jos, accesul la solutii de finantare fiind esential. E de asteptat, in contextul in care produsele software exista deja pe piata, ca leasingul IT sa creasca puternic in urmatorii ani.
“Cumparatorii de IT au avut si pana acum la dispozitie posibilitatea de achizitie prin leasing, dar aplicata la echipamente si la softul de sistem, care se puteau cumula in aceeasi tranzactie”, spune Florin Talpes, presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Software.
In ce priveste softul, achizitia in sistem de leasing este permisa acum si de lege. “Mai multe societati, CG&GC, TBI Leasing, BCR Leasing, ofera astfel de alternative. Fiind un produs nou, leasingul de software isi cauta drumul in 2005, si abia in 2006 sau 2007 societatile de profil vor folosi in mod uzual leasingul ca parte a ofertei pentru companiile mici si mijlocii”, crede Talpes.
Deocamdata, potrivit datelor Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), leasingul de software e mult sub 1% din piata, iar leasingul de hardware e prins in cel de echipamente. “Finantarea achizitiei de soft e aproape inexistenta in prezent, nici nu conteaza in piata”, afirma Cornel Coca Constantinescu, presedintele ASLR. “Cu siguranta insa, leasingul de IT, in general, va creste semnificativ in urmatoarea perioada, exista un interes evident in acest sens”, adauga el. Teroretic, potrivit principiului ca o piata in formare are potential mare, cresterea bate la usa. Sa vedem insa daca nu cumva practica ne omoara. “Apare o problema la transferul dreptului de autor, al dreptului de proprietate intelectuala asupra produsului, care nu este unul corporal. Ar trebui ca producatorii de software sau subsidiarele acestora sa incheie parteneriate cu societatile de leasing, licentele sa fie transferate companiilor de leasing, ca acestea sa poata sa le transfere prin contractele de finantare”, spune Constantinescu.


Dar producatorii par sa fi gasit o alta cale. Microsoft acorda asa-numitele “Open Subscription Licences”, o forma de plata in rate atat a programelor achizitionate, cat si a serviciilor asociate, fie ca e vorba de mentenanta, configurare si adaptare sau upgrade. La fel procedeaza si alti producatori. “Avem scheme proprii de finantare sau de vanzare in rate, pe care SAP le aplica inclusiv in tari din jur si pe care suntem pregatiti sa le aplicam si in Romania”, afirma Valentin Tomsa, Head of Office, SAP Romania.

Vor pierde companiile de leasing startul in cursa finantarii proiectelor IT importante in favoarea sistemelor de finantare proprii ale producatorilor? Dar, mai ales, cat vor pierde? Deocamdata, destul de putin.

Potrivit estimarilor IDC, piata de hardware si software ar putea reprezenta in 2005, in Romania, 570 milioane euro. “E o piata de cel mult 25%, de intreprinderi mici si mijlocii care au bugetele de IT anuale. Aceasta piata foloseste cel mai mult leasingul in achizitiile de IT. Vorbim de o piata care este sub 200 milioane de euro”, spune Florin Talpes. “Asadar, in afara de scaderea dobanzilor, principala masura de stimulare a leasingului IT ar fi folosirea de catre sectorul public a acestui mecanism de finantare. Dar e evident ca odata cu cresterea ponderii IMM-urilor in totalul pietei achizitiilor, leasingul IT va creste si mai mult. si obstacolul evaluarii riscului si, respectiv, al asigurarilor de neplata a obligatiilor vor fi depasite in anii care vor urma”, adauga el.
Deocamdata insa, companiile de leasing nu percep finantarea achizitiei de software ca pe o finantare de proiect, ci ca pe finantarea unei achizitii de bunuri perisabile, cu grad mare de uzura morala, intr-un timp foarte scurt. si cand te gandesti ca, de fapt, folosim acelasi produs, Windows, de 20 de ani, desi nu mai seamana deloc cu cel din 1985!

Mai e putin pana departe

Leasingul IT mai are de trecut cateva hopuri pana sa devina un instrument de luat in calcul pentru companiile mici si mijlocii.


• Companiile de leasing au ezitari, considerand finantarea achizitiei de soft riscanta.


• Producatorii de soft au dezvoltat si promoveaza canale alternative de finantare.


• Problema cuprinderii drepturilor de proprietate intelectuala in contracte nu e rezolvata.


• Produsele software sunt percepute ca bunuri imateriale cu grad ridicat de depreciere morala.


• Leasingul operational, care ar putea cuprinde in contracte si serviciile de upgrade, e inca prea scump.


• Piata de software si servicii e concentrata pe companiile mari, care nu folosesc leasingul ca instrument de finantare.


• Sectorul public nu foloseste inca leasingul