Solidaritate europeană dă dovadă de slăbiciune după ce a fost propus un nou regulament. Nu este un caz izolat
Pentru variaţie, statele bogate din nord sunt cele care solicită ajutor ţărilor sărace sau cu stare din centrul și din sudul Europei. Și cine nu vrea să cedeze partenerilor „excedentele” de gaze naturale? Portugalia, Spania, Grecia, Polonia și Ciprul.
Această aparentă răceală de origine sudică faţă de problemele termice resimțite mai la nord nu este un caz izolat care să demonstreze slaba solidaritate europeană. Dimpotrivă, notează jn.pt
Lipsa de solidaritate nu se limitează la caricatură
Pentru a demonstra că nici Nordul nu a fost niciodată foarte solidar, am putea recurge la un episod caricatural ridicat de un olandez, pe atunci președinte al Eurogrupului. În 2017, Jeroen Dijsselbloem a afirmat că popoarele din sud nu merită să fie luate în considerare în privinţa regulilor bugetare, deoarece cheltuiau totul pe „băuturi și femei”.
Cu toate acestea, lipsa de solidaritate nu se limitează la caricatură, notează sursa menționată.
Germania, una dintre cele mai afectate ţări de reducerea sau tăierea livrării gazului rusesc, nu a acordat niciodată prea multă atenție problemelor de echilibru bugetar înregistrate mai la sud. Atâta timp cât mașinile și tehnologia sa au fost achiziționate de elitele țărilor mai puțin bogate, totul mergea ca pe roate la Berlin.
De-a lungul acestui secol, caracterizat de stagnarea economiilor europene, Germania a fost acuzată în repetate rânduri că pune mai mult accentul pe economii decât pe investiții, descurajând cererea internă. Dacă germanii ar consuma și ar investi mai mult, importurile de bunuri și servicii ar crește, avantajând exporturile din țările din centrul și sudul Europei.
Regula limitării deficitului bugetar nu a contrapus niciodată un prag maxim pentru excedentele generate în ţările mai bogate. Cei care aveau un deficit excesiv ar trebui să-și rezolve problemele prin reducerea cheltuielilor. Vine frigul iarna? Nordul să cumpere mai multe pături. Solidaritate de gheaţă.
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută ca statele membre UE să-și reducă consumul de gaze naturale cu 15% din august până în martie. Chiar dacă ținta ar fi voluntară, autoritățile europene ar putea să o facă obligatorie, în caz de urgență.
Totuși, planul UE s-a confruntat cu rezistență din partea mai multor țări. În acest context, diplomații au discutat luni, 25 iulie, o propunere revizuită, înainte ca miniștrii de energie să încerce marţi să ajungă la un acord.
Propunerea ar menţine ţinta voluntară pentru toate ţările de a reduce consumul de gaze, însă va oferi o serie de scutiri de la ţinta obligatorie, conform informațiilor transmise de reuters.com
„Toată lumea trebuie să contribuie în măsura în care este posibil”, a declarat un înalt diplomat al UE, punctând că cea mai recentă propunere ar trebui să acopere deficitul unei cereri de gaze de 45 de miliarde de metri cubi, care, potrivit operatorilor de reţele de gaze din Europa, ar fi provocat de o întrerupere a livrărilor Rusiei în această iarnă.
