Solstițiul de vară 2024. Astăzi va fi cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară 2024. La 20 iunie, la ora 23:51, are loc Solstițiul de vară, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge 90 de grade, poziționându-se la 23°27′ nord față de ecuatorul ceresc, descriind mișcarea sa diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, cunoscut sub denumirea de tropicul Racului.

Evenimentul astronomic marchează începutul verii astronomice, fiind cea mai lungă zi din an (partea zilei luminată de Soare) și cea mai scurtă noapte. În emisfera sudică, solstițiul de vară are loc în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii, transmite site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Termenul „solstițiu” provine de la faptul că în această perioadă se schimbă gradientul mișcării Soarelui în raport cu declinațiile sale. Crepusculul are cea mai mare durată din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește pe tot parcursul nopții, locuitorii acestor regiuni având parte de frumoasele „nopți albe”, conform sursei menționate.

Ce este solstițiul?

Solstițiul este momentul din an când Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul efectuează o mișcare de revoluție anuală în jurul Soarelui și o mișcare de rotație diurnă în jurul axei sale. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei, ceea ce determină o iluminare diferită a celor două emisfere terestre în cursul anului. Aceasta conduce la inegalitatea zilelor și nopților la latitudini medii și la schimbarea sezoanelor.

Tradițiile și superstițiile legate de solstițiul de vară au rădăcini străvechi. Aceasta este cea mai lungă zi iluminată de Soare a anului și este considerată un punct de echilibru, o răscruce, o perioadă de schimbare, o zi a absolutului, asociată simbolului focului, care este simbolul Soarelui.

Tradiții și superstiții – Noaptea de Sânziene

Puterea absolută a soarelui în timpul solstițiului este marcată în tradiția românească prin focurile de Sânziene, aprinse în locurile cele mai înalte. Oamenii sunt încinși cu brâuri de pelin și dansează în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri în flăcări pentru a alunga toate necazurile posibile.

De la cele mai vechi timpuri, solstițiul de vară a fost o ocazie de mare bucurie și sărbătoare, asociată cu strângerea recoltei. Inițial, sărbătoarea coincidea cu data solstițiului, adică 21 iunie. Ulterior, pentru că ceremonia a fost considerată păgână de Biserică, a fost mutată pe 24 iunie, ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene, așa cum este cunoscută în folclorul românesc, a devenit o serbare populară, cu tradiții distincte care variază în funcție de țară și chiar de regiune. Pentru țărani, această zi are o importanță deosebită în prognoza vremii.

În credința populară, se crede că dacă plouă în ziua de Sfântul Ioan Botezătorul (Sânziene) sau în zilele care urmează, este semn rău, deoarece următoarele 40 de zile vor fi ploioase, ceea ce ar putea duce la distrugerea recoltei de grâu, alune de pădure și salată, conform etnologului Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (2000).