Buget de austeritate pentru unii, bani cu nemiluita pentru alţii. Acesta este programul anti-criză al Cabinetului Boc, care inventează noi ministere şi creşte sumele alocate agenţiilor guvernamentale. România nu a doborât doar recordul la cel mai lung cârnat şi cel mai greu tort cu fructe. Ţara noastră scrie istorie şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind primul stat care este dat în judecată de către propriii magistraţi pentru drepturile salariale restante. Cu alte
Buget de austeritate pentru unii, bani cu nemiluita pentru alţii. Acesta este programul anti-criză al Cabinetului Boc, care inventează noi ministere şi creşte sumele alocate agenţiilor guvernamentale.
România nu a doborât doar recordul la cel mai lung cârnat şi cel mai greu tort cu fructe. Ţara noastră scrie istorie şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind primul stat care este dat în judecată de către propriii magistraţi pentru drepturile salariale restante. Cu alte cuvinte, Guvernul este primul care nu respectă legea, ignorând hotărârile judecătoreşti definitive. Dar nu numai magistraţilor li se răspunde că nu sunt bani din motive de criză, ci şi profesorilor şi altor categorii profesionale.
În schimb, prima măsură adoptată de cabinetul Boc a fost aceea de a înfiinţa noi ministere: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Turismului şi cel al Finanţelor, care a fost separat astfel de Ministerul Economiei. De asemenea, numărul instituţiilor aflate în coordonarea executivului rămâne acelaşi, grevând bugetul de stat cu sume consistente.
„Legea de aur a birocraţiei spune că, odată creată o instituţie, aceasta nu va fi desfiinţată niciodată. Iniţiativa guvernului de a înfiinţa noi ministere şi de a păstra numărul de agenţii guvernamentale este o măsură total contrară unei politici responsabile într-un moment de criză. Creşte astfel efortul bugetar şi se merge pe principiul: una spunem, alta facem“, este de părere Elena Iorga, director de programe al Institutului pentru Politici Publice.
Ea consideră că „agenţiile apar din raţiuni politice, după schimbarea gu-vernului. Anumite personaje, care sprijină financiar partidele în timpul campaniei electorale, au nevoie de posturi pentru a-şi «amortiza investiţia». Aşa s-au născut sute de astfel de agenţii şi instituţii finanţate de la bugetul de stat“.
Pe lista instituţiilor coordonate de Guvern se numără 22 de autorităţi, agenţii şi comisii. De la Agenţia Naţională Antidoping, până la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. O invenţie a guvernului Năstase a fost Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), care se ocupă să „descopere şi să identifice mormintele şi operele comemorative de război“.
Instituţia este coordonată tot de către Executiv. Cu puţin timp înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă prin care au fost blocate posturile din administraţie, ONCE căuta să angajeze personal la Departamentul Comemorări. Conform declaraţiei de avere, directorul oficiului, Cristian Scarlat, a încasat în 2007 un salariu lunar de circa 1.600 de euro.
Famelie mare, remuneraţie mică, după buget
Separat de instituţiile coordonate direct de Palatul Victoria, aproape fiecare minister are în subordine un întreg pomelnic de structuri subordonate. De exemplu, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a luat sub aripă zece agenţii, oficii şi instituţii. Printre acestea se află şi Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Aceasta a fost condusă până nu demult de către Pavel Abraham, care a încasat lunar, în 2007, conform declaraţiei de avere, peste 6,900 de euro.
Bani erau, fiindcă bugetul agenţiei a fost majorat de Guvern, în timp ce campaniile ANA nu aveau niciun efect, numărul toxicomanilor fiind în creştere, aşa cum rezulta dintr-un raport al Centrului de Monitorizare European pentru Droguri şi Toxicomanie. Nici la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aflată tot în ograda MAI, salariile nu sunt tocmai de neglijat. Astfel, în 2007, directorul general, Iulian Tatu, a câştigat nu mai puţin de 3.900 de euro lunar.
Este ştiut însă că, majoritatea funcţionarilor şi, bineînţeles, a şefilor acestor instituţii a beneficiat anul trecut de diferite sporuri şi stimulente, în multe cazuri acestea dublând salariul. Dar puţini au trecut în declaraţia de avere aceste sume.
În plus, unii dintre membrii din conducerea acestor instituţii au soţii fie deputaţi, aşa cum este cazul vicepreşedintei Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), Monica Bărbuleţiu, fie în conducerea Administraţei Domeniului Public, ca în cazul preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), Luminiţa Popa. Iar lista continuă.
„Acest lucru dovedeşte că s-a găsit un mod de a se plăti, de către partid, nişte datorii angajate în campania electorală de anumite persoane, grupuri de interese sau grupuri economice“, subliniază Elena Iorga. Ea susţine că problemele apar atunci când în fruntea acestor instituţii ar trebui, conform legii, să fie numiţi funcţionari publici. „Conducerile agenţiilor guvernamentale se schimbă însă din patru în patru ani, odată cu guvernele. Mai grav este că aceste funcţii sunt tranzacţionate politic, la vedere“.
Şi schema Cancelariei primului-ministru este destul de încărcată, numărând 21 de compartimente şi departamente, majoritatea având aceleaşi atribuţii ca şi ministerele. „Nu e de mirare că arată ca un guvern în cadrul guvernului, atâta timp cât şi preşedinţia are consilieri pe probleme de sănătate sau de educaţie. În mod normal, responsabilitatea acestor politici revine ministerelor de resort. Aceste structuri au fost create pentru a satisface clientela politică“, spune Iorga.
Conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, care nu oferă informaţii despre toate instituţiile coordonate de către Executiv, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a avut anul trecut un buget de 200 de milioane de euro. Propunerea pentru 2009 este ca valoarea în lei a acestuia să crească cu aproximativ 26%.
Şi pentru Cancelaria primului-ministru a fost alocată o sumă consistentă, respectiv 124 de milioane de euro, buget care se doreşte majorat în acest an cu circa 16%. În cazul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, se propune o creştere modestă a bugetului de trei milioane de euro de anul trecut. Şi AVAS este „prins“ pentru 2009 cu un buget puţin mărit faţă de cele 22 de milioane de euro cât a avut anul trecut. În schimb, bugetul ONPCSB va creşte cu 35%.
Anul trecut, oficiul a avut la dispoziţie 3,6 milioane de euro. La rândul său, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor ar putea primi ceva mai mulţi bani, peste bugetul din 2008, care a fost de circa un milion de euro. Printre puţinele instituţii lovite de criză este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, căruia i se vor tăia 12 procente din cele 2,1 milioane de euro cât a avut în 2008.
Agenţiile şi parafiscalitatea
„Săptămâna trecută am propus Ministerului IMM-urilor un set de măsuri anticriză, printre care şi reducerea la jumătate a numărului agenţiilor guvernamentale şi a personalului lor, având în vedere că aceste instituţii generează parafiscalitate. În România există circa 550 de elemente de parafiscalitate, care îngreunează activitatea IMM-urilor. Mă refer la tot felul de autorizaţii şi avize. Aceste agenţii consumă resurse atât de la bugetul statului, cât şi de la întreprinzători“, ne-a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
O dovadă că diminuarea numărului de astfel de agenţii nu afectează bunul mers al lucrurilor este cazul Regatului Unit. Din informaţiile de pe site-ul guvernului Marii Britanii, la o populaţie de trei ori mai mare decât cea a României, această ţară are în total 56 de agenţii executive. Acestea au bugete separate de cele ale ministerelor care le patronează.
Printre ele se numără Oficiul pentru înmatriculări auto şi permise de conducere, Arhivele Naţionale, Agenţia de plăţi pentru agricultură etc. Un sistem similar a fost adoptat şi în Statele Unite, de către administraţia Clinton, dar şi în Japonia.
Elena Iorga, Institutul de Politici Publice
465.500 reprezintă numărul celor care lucrau în administraţia publică şi apărare, în 2008, conform Institutului Naţional de Statistică, dintr-un total de 6,3 milioane de salariaţi
Premieri | Instituţii guvernamentale
Din cele 22 de instituţii aflate în coordonarea directă a Executivului, cele mai multe au fost înfiinţate în timpul guvernării Năstase. Astfel, în intervalul 2000-2004, au apărut 12 agenţii, autorităţi şi oficii. Mai puţin „creativ” a fost cabinetul Tăriceanu, care a pus bazele a doar trei noi instituţii. Cu numai două astfel de structuri înfiinţate, guvernul Vasile ocupă a treia poziţie în topul fondatorilor de instituţii guvernamentale, finanţate de la bugetul naţional.
Locul patru este ocupat de către cabinetele Roman, Stolojan şi Isărescu, care au năşit câte o singură astfel de structură guvernamentală. Printre instituţiile coordonate de Palatul Victoria nu se regăseşte niciuna care să fi fost înfiinţată pe vremea foştilor premieri Nicolae Văcăroiu şi Victor Ciorbea. Toate aceste instituţii au supravieţuit schimbărilor de guvern şi periodelor dificile din punct de vedere financiar, mărindu-şi structura cu trecerea timpului. Vedeţi mai jos cui îi poate fi atribuită paternitatea structurilor din coordonarea Guvernului.
UPDATE:
Click pentru a vedea răspunsul departamentului purtătorului de cuvânt al Guvernului României, primit în data de 26 ianuarie 2009, ulterior publicării acestui articol în săptămânalul economic Capital.
