Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, propune ca soluţie pentru decongestionarea traficului pe cea mai aglomerată rută din România, Valea Prahovei, nici mai mult nici mai puţin folosirea de către şoferi a unui drum forestier în zona Azuga. Această variantă ar urma să fie folosită până la finalizarea autostrăzii Comarnic-Braşov.
Lucian Bode a mai propus ca rute alternative pentru evitarea eglomeraţiei reabilitarea unui drum județean din zona Câmpina-Valea Doftanei și un drum paralel la Sinaia. „Până când se construieşte autostrada, rezolvăm drumurile pentru micul trafic, pentru a decongestiona acest sector. Cred că drumul judeţean Câmpina-Valea Doftanei limită cu Braşov-Săcele – 61 de kilometri de drum judeţean, poate fi reabilitat printr-o intervenţie a statului cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, şi astfel avem o variantă alternativă.
De asemenea, la Sinaia avem un drum paralel cu drumul naţional identificat de autorităţile locale şi acolo putem să îl reabilităm şi salvăm câţiva kilometri, în zona Azuga am identificat un drum forestier care poate fi folosit ca şi rută alternativă, iar cele două variante ocolitoare, Comarnic şi Buşteni, ele sunt deja prinse în master-plan pe fonduri europene şi ele pot fi realizate înaintea autostrăzii”, a declarat Lucian Bode, la postul public de radio.
Dileme privind finanţarea pentru autostrăzi
Ministrul Transporturilor a precizat că realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov trebuie finanțată de la bugetul de stat. „Pe Comarnic-Braşov, din punctul meu de vedere, soluţia Parteneriatului Public-Privat nu este una corectă, primul ministru va anunţa în perioada următoare soluţia. Una din soluţiile pe care noi le luăm în calcul şi primul ministru a înaintat-o public este aceea a asumării pe buget, pe un buget multianual, a acestui obiectiv, vorbim de aproximativ 1 miliard de euro”, a mai precizat ministrul Transporturilor, citat de Agerpres.
Lucian Bode nu este de acord cu o finanțare în Parteneriat Public Privat nici în ceea ce privește Autostrada Unirii. „A8 sau Autostrada Unirii, cum este cunoscută, Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi. Aici, avem cele două secţiuni. Pe de o parte, Târgu Mureş – Târgu Neamţ pentru care avem toţi banii prinşi în acest an pentru finanţarea finalizării studiului de fezabilitate, din fonduri europene, iar pentru autostrada componentă Târgu Neamţ – Iaşi, propusă de vechea guvernare a fi realizată în PPP (Parteneriat Public Privat, n.r.), noi spunem că nu este soluţia corectă”, susține ministrul Transporturilor. El a adăugat că, după finalizarea studiului de fezabilitate, se pot negocia finanţări chiar şi de la instituţii financiare ca Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.