Soluţii de criză pentru firme după creşterea CAS

Căutând bani pentru plata pensiilor, Guvernul a pus jar pe foc în mediul de afaceri. Firmele avertizează că majorarea CAS creşte riscul şomajului şi ar putea diminua încasările bugetare.Prin decizia de a majora contribuţiile sociale cu 3,3%, Guvernul pasează povara pensiilor majorate în spinarea companiilor deja afectate de primele efecte ale crizei. Dacă Guvernul speră să aducă în vistieria statului venituri mai mari cu 18% prin creşterea cotelor de taxare, companiile anticip

Căutând bani pentru plata pensiilor, Guvernul a pus jar pe foc în mediul de afaceri. Firmele avertizează că majorarea CAS creşte riscul şomajului şi ar putea diminua încasările bugetare.

Prin decizia de a majora contribuţiile sociale cu 3,3%, Guvernul pasează povara pensiilor majorate în spinarea companiilor deja afectate de primele efecte ale crizei. Dacă Guvernul speră să aducă în vistieria statului venituri mai mari cu 18% prin creşterea cotelor de taxare, companiile anticipează alte consecinţe: va creşte economia subterană, plăţile de salarii mascate prin persoane fizice autorizate (PFA) şi alte portiţe mai puţin fiscalizate, sau vor fi concediaţi oameni.

Pentru producătorul de ţigarete JTI, care are circa 1.000 de angajaţi, anularea reducerii CAS din decembrie – de 0,5% – a însemnat majorarea costurilor cu 350.000 de lei. Pe lângă acestea, cele 2,3 puncte procentuale în plus la cotele plătite de angajator, ce ar trebui să intre în vigoare din februarie, vor însemna costuri suplimentare anuale de 1,5 milioane de lei, susţine Gilda Lazăr, corporate affaires manager al companiei.

În cazul producătorului de materiale de construcţii Macon Deva, costurile suplimentare determinate de majorarea CAS sunt estimate la 600.000 de lei, în timp ce pentru o companie de talia Petrom, cu peste 30.000 de angajaţi, efortul financiar va fi şi mai mare. Potrivit calculelor Capital, majorarea contribuţiilor ar însemna costuri suplimentare de 33 de milioane de lei pentru o firmă care are bugetate cheltuieli de personal de 1,7 miliarde de lei – cât au fost cele ale Petrom, în primele nouă luni ale lui 2008.

La ce nu s-a gândit Guvernul

Din raportul asupra legii bugetului întocmit de Ministerul Finanţelor, reiese că Guvernul exclude varianta trimiterii oamenilor în şomaj, mizând chiar pe apariţia a 20.000 de noi locuri de muncă în 2009. Însă, cei din sectorul privat se gândesc tocmai la concedieri sau la mutarea contractelor de muncă în zone mai puţin fiscalizate. Radu Tudorache, ad­ministratorul companiei Montero, sustine că majorarea CAS ar putea reduce locurile de muncă cu circa 150.000 în România. „Acest lu­cru se poate realmente întâmpla, deoarece companiile vor încerca să menţină fix bugetul de cheltuieli salariale“, avertizează Tudorache.

Montero şi Tamisa Trading au, împreună, 400 de angajaţi, iar pentru a menţine cheltuielile cu personalul la nivelul bugetat, ar trebui ca numărul salariaţilor să fie redus cu circa 15 persoane. „Vom putea evita acest lucru doar dacă vom reuşi să deschidem şi o altă linie de afaceri, o variantă pe care o vom lua în discuţie în următorul consiliu de administraţie“, susţine Tudorache.  Şi la Macon Deva sunt luate în calcul variantele reducerii personalului sau şomajul tehnic. „Este o nouă decizie greşită, ale cărei rezultate se vor vedea în cel mai scurt timp, prin migrarea angajatorilor spre zona gri a economiei în ceea ce priveşte plata drepturilor salariale“, avertizează Bobin Costinel, director administrativ şi de resurse umane la Macon Deva. Potrivit acestuia, economia subterană în sectorul construcţiilor are o pondere de 50%. Prin urmare, ar fi fost mai înţelept ca Guvernul să reducă taxele pentru a scoate la suprafaţă cât mai multe locuri de muncă.  Alte companii se gândesc la mutarea salariaţilor pe PFA, pentru care se plătesc contribuţii sociale mai mici. „Căutăm permanent metode de adaptare a businessului la noile condiţii, astfel încât să ne atingem rezultatele propuse, inclusiv la metode gen PFA“, spune Anca Petrescu, human resources director la Labormed Pharma, grup de companii cu peste 500 de angajaţi.

Nina Preda, director de salarizare şi personal la RTC Holding atrage atenţia şi în ce priveşte efectele asupra salariaţiilor: în contractele de muncă sunt negociate salariile brute, iar creşterea contribuţiilor angajatului va determina reducerea salariului net. Dincolo de creşterea cheltuielilor, managerii din sectorul privat se plâng şi de modul în care a fost luată decizia – prea târziu şi după ce companiile şi-au făcut planurile pentru 2009. „Ca nişte oameni normali ce suntem, bugetul nostru a fost aprobat de anul trecut. Acum, vom fi obligaţi să creştem cheltuielile cu 2,3%“, spune Radu Enache, preşedinte director general la Continental Hotels. În cazul multinaţionalelor, bugetele au fost deja aprobate din toamnă de către acţionarii majoritari. La JTI, de exemplu, majorarea CAS va fi „prinsă“ abia la reevaluările bugetului din lunile următoare.

«Intenţionată ca măsură socială, creşterea fiscalităţii poate produce efecte diametral opuse: creşterea şomajului, a muncii la negru.»
Ana Glavce, HR manager, TNT

CONTINENTAL HOTELS
• Compania, care şi-a aprobat bugetul anul trecut, va trebui să îşi majoreze cheltuielile cu 2,3% din cauza creşterii CAS
• Continental Hotels are 959 de angajaţi, pe care directorul general Radu Enache spune că va încerca
să îi ferească de efectele
fiscalităţii

TNT România
• Compania de curierat are peste 350 de angajaţi şi va suporta costuri majorate după creşterea CAS
• Ana Glavce, directorul de resurse umane, exclude renunţarea la plata salariilor pe carte de muncă în companie şi trecerea la alte modalităţi de plată
a angajaţilor, de tip PFA