Soluţii fanteziste de finanţare a deficitului bugetar

Criza internaţională afectează şi finanţele publice. Banii pentru finanţarea deficitului bugetar sunt din ce în ce mai greu de găsit, în timp ce statul riscă să scape din fråu cheltuielile. Membrii de vårf ai conducerii Ministerului de Finanţe au anunţat idei „inovatoare“ în portofoliul de instrumente prin care statul se împrumută. Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, a declarat recent, la Sinaia, că vrea să lans

Criza internaţională afectează şi finanţele publice. Banii pentru finanţarea deficitului bugetar sunt din ce în ce mai greu de găsit, în timp ce statul riscă să scape din fråu cheltuielile.

Membrii de vårf ai conducerii Ministerului de Finanţe au anunţat idei „inovatoare“ în portofoliul de instrumente prin care statul se împrumută. Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, a declarat recent, la Sinaia, că vrea să lanseze pe piaţa locală obligaţiuni în euro. Acestea ar urma să fie cumpărate de bănci. Teodorovici susţine că ideea i-a venit cånd a aflat că o serie de deponenţi îşi mută conturile din băncile din Elveţia la CEC Bank – deoarece instituţia atrage prin siguranţa pe care o conferă. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a plusat: titlurile de stat ar fi putut fi cumpărate din rezervele minime ale băncilor sau direct  de populaţie. A dat chiar exemplul interesului „subit“ demonstrat de persoane fizice, care au cumpărat titluri de peste 100 de milioane de lei în cåteva zile. Probabil era vorba însă de milionari şi nu de oameni de rånd, deoarece valoarea nominală a unui singur titlu – 10.000 de lei – depăşeşte valoarea medie dintr-un depozit (1.100 de euro).

De unde însă preocuparea bruscă a Executivului pentru instrumentele prin care poate atrage bani? Răspunsul a fost dat cåteva zile mai tårziu. Ultima prognoză a Comisiei Europene prevedea un deficitul de 3,5% din PIB în cazul Romåniei, faţă de nivelul de 2,3% din Legea bugetului, ceea ce presupune necesităţi de finanţare mai mari.

Greul a fost lăsat pe ultima sută de metri

Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului trebuie acoperită din diferite tipuri de împrumuturi – interne sau externe. La începutul anului, a existat un calendar al emisiunilor de titluri de stat, care ar fi trebuit să însumeze 11 miliarde de lei, completate de emisiunea de eurobonduri de 750 de milioane de euro.

În cazul titlurilor de stat, la fiecare licitaţie s-au atras sume sub plafoanele planificate. S-a ajuns astfel ca „grosul“ necesarului de finanţare să se concentreze pe sfårşit de an – perioadă care s-a nimerit să fie în vårful crizei financiare, cånd lichidităţile sunt rare, iar costurile, mari. Ultima licitaţie de titluri de stat a fost pentru o emisiune lansată prima dată în februarie, cu un randament de 8,97%. Săptămåna trecută însă, statul a fost nevoit să plătească un randament mediu de 12,65%. Şi nici n-a reuşit să atragă bani pe măsura planificării. Valoarea emisiunii a fost de 700 de milioane de lei. S-au primit oferte de peste un miliard, însă pånă la urmă n-au fost plasate decåt aproape 191 de milioane de lei. Pentru restul sumelor, randamentul cerut de cumpărători a fost mai mare decåt cel pe care Ministerul Finanţelor a fost dispus să-l accepte (13%).

În ultimul trimestru, Trezoreria are în plan atragerea a şapte miliarde de lei sub formă de titluri de stat. Volumul titlurilor de stat planificat la începutul anului a fost majorat, tot pe ultima sută de metri, cu 1,7 miliarde de lei datorită „diminuării intrărilor de credite externe şi estimării unei creşteri economice peste cea planificiată“. Deci, ar trebui atrase sume mult mai mari decåt s-a reuşit în primele nouă luni, cånd statul a plasat titluri de 5,7 miliarde de lei.

Cinci din cele doisprezece licitaţii programate pentru ultimele trei luni ale anului au avut deja loc, însă deznodămåntul n-a fost cu mult diferit faţă de începutul anului: sumele atrase au fost mult sub cele planificate: la jumătate, în majoritatea cazurilor. În cazul licitaţiei care a avut loc la mijlocul lui octombrie, în perioada în care dobånzile interbancare ajunseseră şi la 60%, Finanţele au reuşit să atragă bani cu un cost de 12,04% pe an. Au existat însă zvonuri că instituţiile de credit în care statul mai are influenţă, aşa cum este CEC, au fost principalii cumpărători, existånd şi cazuri în care unele companii de stat şi-au mutat conturile la acestea.

Veniturile, greu de colectat

Nevoile de finanţare ale statului ar putea fi chiar amplificate din cauza crizei economice şi a campaniei electorale. Criza şi-a pus amprenta asupra veniturilor la vistieria statului, care nu se ridică la nivelul estimat prin buget. „Am întåmpinat dificultăţi de la mijlocul lunii octombrie în ceea ce priveste colectarea veniturilor la bugetul de stat. Băncile reduc liniile de finanţare, iar în octombrie acest fapt ne-a costat 1,5 miliarde de lei“, susţine Vosganian.

Pe de altă parte, presiunile sindicatelor şi campania electorală măresc riscul unor cheltuieli peste nivelul bugetat. Pe långă revendicările salariaţilor din sectorul bugetar, şi autorităţile locale pot „găuri“ bugetul. De exemplu, în ultimele două luni ale anului trecut, autorităţile locale au contribuit la majorarea deficitului cu 1,2% din PIB. Iar reprezentanţii Finanţelor sunt îngrijoraţi că scenariul s-ar putea repeta şi anul acesta.

7 mld. de lei ar trebui să împrumute Finanţele, în ultimul trimestru al anului, de pe piaţa internă prin titluri de stat.