Soluţii salvatoare pentru afaceri pe timp de criză

Dacă înainte de criză companiile erau preocupate de schimbările pe care le dicta piaţa, acum trebuie să fie atente şi la angajaţi. Competenţele şi comportamentul acestora este vital pentru supravieţuirea în afaceri. Conceptul de responsabilitate socială a companiei (RSC) a intrat în atenţia noastră de puţin timp, deşi se bucură de recunoaştere în ţările dezvoltate deja de câteva decenii. Acţiunile de RSC nu prea au atras interesul românilor, deoarece au fost asociate

Dacă înainte de criză companiile erau preocupate de schimbările pe care le dicta piaţa, acum trebuie să fie atente şi la angajaţi. Competenţele şi comportamentul acestora este vital pentru supravieţuirea în afaceri.

Conceptul de responsabilitate socială a companiei (RSC) a intrat în atenţia noastră de puţin timp, deşi se bucură de recunoaştere în ţările dezvoltate deja de câteva decenii. Acţiunile de RSC nu prea au atras interesul românilor, deoarece au fost asociate mai mult cu formule subtile de publicitate sau de reclamă. Conceptul este însă mult mai larg decât acţiunile filantropice sau participarea cu donaţii la diverse acţiuni comunitare, practicate de companii. Firma de con­sul­tanţă Braun&Partners Network încearcă să schim­be percepţia limitată asupra acestui concept, prin integrarea României în studiile anuale de RSC efectuate în mai multe ţări ale lumii.

„Cercetarea noastră urmăreşte analiza performanţei companiilor pe baza informaţiilor puse la dispoziţia publicului şi accesibile părţilor cointeresate (stakeholderi), ne explică Diana Untaru, consultant Braun Partners România. Metodologia de rating se bazează pe standardele Accountability urmărind şapte criterii: transparenţă şi comunicare, guvernanţă corporativă, relaţiile cu părţile interesate (stakeholderi), responsabilitate faţă de mediu, responsabilitate economică, societate şi resurse umane.“

România a participat la acest studiu alături de Ungaria, Polonia şi Bulgaria. Din fiecare ţară au fost alese 25 de companii, dintre cele mai valoroase (cu cele mai mari venituri). Rezultatele studiului realizat în regiune plasează în frunte Ungaria, urmată de Polonia. În Topul 100 al companiilor din regiune, sectorul de telecomunicaţii a obţinut cel mai bun scor (34%), urmat de sectorul financiar şi cel de energie şi utilităţi (26%). Per total, rezultatele din regiune arată o slabă performanţă în zona comunicării bunelor practici din domeniul resurselor umane (de exemplu, existenţa unui formular de angajare specific, joburi part-time sau timp de lucru flexibil), dar şi în zona proiectelor cu societatea civilă (de exemplu, programe sistematice, şi nu adhoc, de voluntariat corporativ).

Majoritatea companiilor nu demonstrează transparenţă

Rezultatele înregistrate de firmele româneşti arată că acestea se află în faza de debut a operaţiunilor de responsabilitate socială. Responsabilitatea faţă de resursele umane a fost indicatorul la care au obţinut cel mai mic punctaj. Diana Untaru ne explică şi de ce: „Până acum, pachetul salarial era cel care conta la recrutare. Firma nu putea afişa astfel de informaţii ca să atragă candidaţi, dar ele circulau într-un fel sau altul. De aceea, nu avea nevoie de transparenţă sporită în resurse umane.“ Acum, lucrurile au început să se schimbe. Specialiştii spun că această criză va aduce schimbări fundamentale în politicile şi practicile de responsabilitate socială. „Aşteptările angajaţilor, dar şi ale consumatorilor, privind responsabilitatea socială a companiei sunt în creştere, în ciuda contextului economic defavorabil, constată interlocutoarea noastră. Tinerii vor să lucreze în companii care se preocupă de cariera lor, iar investitorii se uită acum cu mult mai multă atenţie la modul în care sunt derulate afacerile şi la respectarea principiilor care trebuie să guverneze activitatea pe termen lung.“

Cu alte cuvinte, trebuie să ne aşteptăm că vor supravieţui crizei companiile care au integrat în sistemul de valori şi în strategia de afaceri principii fundamentale de responsabilitate socială. Chiar dacă rezultatele studiului efectuat de Braun Partners România indică slabe performanţe de acest gen la majoritatea firmelor investigate, în realitate, ele se datorează lipsei de comunicare. Companiile nu au specialişti în RSC şi consideră că, dacă folosesc PR-işti, îşi asigură o bună promovare pe piaţă. Dar aceştia au alte atribuţii şi obiective, care vizează imaginea externă. RSC porneşte din interior. Adică, de la ceea ce trebuie să existe şi să funcţioneze, nu de la ceea ce se declară formal.

Rezultate surprinzătoare

Serviciile financiare au obţinut scorul cel mai mic în domeniul responsabilităţii faţă de resursele umane, pentru că în companiile din acest sector nu există transparenţă

Se schimbă lumea

Diana Untaru, consultant Braun Partners România

Până acum, pachetul salarial era considerat cel mai puternic atu al companiilor. Generaţia Y, inclusiv tinerii din România, a început să devină preocupată de multe alte beneficii, asociate cu responsabilitatea şi sustenabilitatea companiei pe termen lung.

În următorii ani, vom asista la schimbări majore ale modului de configurare a activităţii şi  a relaţiilor de muncă. Trăim în era internetului, iar companiile nu vor mai putea ascunde politicile şi practicile existente în interior, altele decât cele promovate prin diverse canale oficiale de comunicare. Faptul că responsabilitatea socială corporativă se dovedeşte a avea un impact major, salvând reputaţia multor companii chiar în această perioadă de criză, va determina mulţi manageri să urmărească integrarea acestui concept în strategia de afaceri şi în politicile de resurse umane.