Mediul de afaceri şi ministerul de resort şi-au făcut, fiecare, câte un plan anti-criză menit să susţină IMM-urile. Prima listă de măsuri are 31 de puncte, cea de-a doua, doar 24. Au ele şanse să devină realitate?

Vasile Mureşan este un mic întreprinzător din Cluj. Are două pensiuni şi 25 de angajaţi. Are şi o firmă de consultanţă pentru proiectele cu finanţare nerambursabilă, afacere care acum stagnează. „Deocamdată, lumea vine, se interesează, dar atât. Nu mai sunt bani în piaţă.“, spune Mureşan. Acesta a încercat o reeşalonare pe un an a creditului, dar s-a izbit de refuzul băncii cu care lucrează de aproape 20 de ani. El adresează o întrebare guvernanţilor, în speranţa că cineva îi va răspunde: „Ce fac pe viitor? Mai întocmesc proiecte, îmi mai asum riscul sau îmi reduc activitatea şi nu mai apelez la bănci?“. De aceea, Mureşan vede în capitalizarea CEC Bank o şansă de a se debloca creditele pentru IMM-uri.

Măsura care vizează banca de stat este cuprinsă şi în programul anticriză al Ministerului pentru IMM-uri, alături de alte 22 de propuneri. Pe aceeaşi listă se regăseşte şi înfiinţarea unui fond de contragarantare, cu un capital social de 100 de milioane de euro, care va permite Fondului de garantare să gireze mai multe credite decât până în prezent. Şi, desigur, fondurile europene se situează şi ele printre primele soluţii anticriză. „Reducerea timpului de accesare (a fondurilor, n.red.) se poate face prin modificarea legii achiziţiilor publice sau printr-o hotărâre de Guvern care să elimine anumite operaţiuni pe care le fac instituţiile implicate“, declară ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă.

O parte dintre aceste măsuri se regăsesc în setul de măsuri propus de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR). „În plus, noi mai avem două categorii de propuneri: unele care vizează ministerul pentru IMM-uri, dar pentru care ni s-a spus că nu există resurse financiare, şi altele care vizează Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor“, afirmă Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNÎPMMR. În opinia lui, cea mai importantă propunere, dar care nu a primit susţinerea ministerului, se referă la neimpozitarea profitului reinvestit. Nicolescu susţine că această măsură ar încuraja cel puţin 100.000 de firme să investească în producţie. Consiliul propune ca achiziţionarea bunurilor de larg consum pentru instituţiile statului să se facă numai de la producătorii români. Şi tot pentru încurajarea producţiei se solicită scutirea sau diminuarea substanţială a impozitelor pe clădirile şi terenurile aferente, unde se desfăşoară activităţi de producţie.

Fiecare cu priorităţile lui

În completarea listei de măsuri care nu se regăsesc printre priorităţile actualei guvernări vine cea referitoare la diminuarea semnificativă a parafiscalităţii (actualmente, există peste 500 de taxe nefiscale, stabilite de autorităţile locale), prin reducerea numărului de agenţii. Recent, Comisia Europeană a atras atenţia că România practică unul dintre cele mai „împovărătoare sisteme de taxe din lume“, companiile plătind anual 113 taxe la stat.

Ovidiu Nicolescu spune că în economie se simte recesiunea prin apariţia a câtorva fenomene majore. Este vorba de creşterea numărului de falimente, de sporirea numărului de firme care vor să renunţe la activităţile productive şi de diminuarea capitalizării şi a numărului de locuri de muncă. „În prezent, aceste fenomene se produc concomitent în România“, conchide Nicolescu.

Injecţie de 30 de miliarde de euro pentru imunizarea IMM

„Pentru susţinerea IMM-urilor din statele membre, Comisia Europeană a hotărât să aloce, prin intermediul BEI, 30 de miliarde de euro, în perioada 2007-2011, dublând astfel suma destinată micilor întreprinzători“, a declarat pentru Capital Ton van Lierop, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru întreprinderi şi industrie, Gunter Verheugen. În acest sens, Unicredit Leasing a semnat cu BEI, la sfârşitul anului trecut, un acord în valoare de 50 de milioane de euro.

Sectorul IMM-urilor este foarte important în economia europeană, în spaţiul comunitar existând circa 23 de milioane de astfel de firme, în care lucrează 100 de milioane de persoane. Aproximativ 90% sunt microîntreprinderi cu maximum zece angajaţi.

De aceea, în afara acestui sprijin financiar, majoritatea statelor membre au intervenit direct pentru a susţine micile afaceri. Este cazul Germaniei, Spaniei şi al Marii Britanii, care au decis recapitalizarea unor bănci aflate în dificultate.

„Şi noi intenţionăm să aplicăm aceleaşi măsuri ca şi alte ţări membre. De exemplu, Franţa a anunţat că statul va suporta contribuţiile sociale, astfel încât angajatorul să plătească numai salariul“, explică ministrul IMM-urilor.

Franţa s-a confruntat, în primul trimestru din 2008, cu o creştere alarmantă a falimentelor în rândul IMM-urilor. Lionel Vignaud, reprezentantul Confederaţiei Generale a IMM-urilor din Franţa, a precizat pentru Capital că numărul falimentelor a crescut cu 15% faţă de perioada similară a anului 2007.

Deşi susţine că „se luptă pentru banii alocaţi micilor întreprinzători“, ministrul pentru IMM-uri a lipsit din ţară tocmai când se negocia bugetul. Constanţin Niţă vizita, la Chişinău, expoziţia „Fabricat în Moldova“

70% din PIB reprezintă contribuţia celor aproximativ 600.000 de IMM-uri, conform ministrului Constantin Niţă

Carte de vizită

• S-a născut în 1955 în comuna Mirosloveşti, judeţul Iaşi
• Este absolvent al Facultăţii de Studii E­­conomice şi a celei de Drept din Iaşi
• Din 1978 şi până în 1993 a fost director de export la Autocamioane Braşov, şeful agenţiei BTT Braşov şi directorul Staţiunii Pârâul Rece
• Este membru fondator al Asociaţiei Oamenilor din Comerţ şi Turism
• În 2000 a devenit deputat, fiind membru al Partidului Social Democrat

Plan de măsuri anticriză

Asigurarea constituirii, în cadrul CEC, a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare

Înfiinţarea Fondului de Contragarantare a creditelor pentru IMM-uri

Stimularea creării a minimum 50.000 de locuri de muncă în microîntreprinderi, prin subvenţionarea integrală de la buget, a contribuţiilor sociale ale angajatorului pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maxim 1.000 de lei

Identificarea unui număr de 25 de autorizaţii/avize/licenţe/permise, ca fiind cele mai împovărătoare pentru mediul de afaceri şi eliminarea acestora

Creşterea accesului la serviciile de consultanţă, prin acordarea de vouchere consultanţă

Scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic (nu mai mult de trei luni)

Modificarea Codului fiscal pentru eliminarea obligativităţii de plată a TVA la export, în concordanţă cu practicile comunitare sau acceptarea instrumentelor bancare specifice pentru plata TVA la export (garanţii bancare, scrisori de bonitate sau garanţie).

Sursa: Ministerul pentru IMM-uri

Constantin Niţă, ministrul pentru IMM: „Greu de spus câte firme vor supravieţui în 2009“

Eliminarea celor 25 de avize şi autorizaţii menită să simplifice viaţa firmelor mici şi mijlocii din România este doar o teorie care dă bine în planul de măsuri anticriză. Realitatea e că autorităţile nu ştiu nici acum la ce proceduri birocratice se va renunţa.

Capital: Care dintre măsurile anticriză pe care le-aţi propus va avea un efect rapid asupra activităţii IMM-urilor?
Constantin Niţă: Cel mai rapid impact îl va avea capitalizarea CEC Bank, ceea ce va da posibilitatea IMM-urilor să acceseze credite. Cea mai mare problemă pentru toate firmele româneşti este că nu au acces la credite. Acest lucru se întâmplă şi în restul UE. Deşi Uniunea a stimulat băncile şi chiar a capitalizat unele dintre ele, băncile nu dau credite.

Capital: Şi dacă CEC va fi capitalizat va acorda credite sau riscăm să repetăm povestea băncilor europene?
Constantin Niţă: Condiţia pusă de noi este: dacă se înscrie în 0,2%-0,4% – nu ştiu cât o să ne dea la bugetul de stat – atunci acei bani se cheltuie pe programele date de Ministerul pentru IMM-urilor. Şi atunci sunt obligaţi ca banii să nu se ducă pe alte operaţiuni bancare, ci numai pentru aceste programe.

Capital: Vorbiţi de reducerea timpilor în accesarea fondurilor europene. Prin câte mâini trece un dosar?
Constantin Niţă: După părerea mea, cred că trece prin zece mâini. De exemplu, la sfârşitul lui martie, anul trecut a fost lansat un apel de proiecte. Înscrierile online au început pe 26 mai, iar evaluarea dosarelor pe 4 iunie. Până acum niciunul nu a fost aprobat. Din luna noiembrie, Autoritatea de Management (AM) ţine dosarele. Şi aşa, pentru un proiect depus în iunie ne prinde luna martie până să fie aprobat.

Capital: Se va înfiinţa o nouă agenţie care să gestioneze programele destinate IMM-urilor?
Constantin Niţă: Da, agenţia va lua din activitatea celor 15 oficii din teritoriu. Aceasta va prelua toate dosarele, le va verifica, astfel încât la Organismul Intermediar lucrurile să dureze cât mai puţin.

Capital: Dar mediul privat, Consiliul pentru IMM-uri, solicită reducerea numărului acestor agenţii. Nu creşte numărul mâinilor prin care vor trece dosarele?
Constantin Niţă: Tot domnul Nicolescu, de la Consiliul Naţional pentru IMM-uri, ne spunea că nu ne mişcăm, că nu am luat niciun euro…

Capital: Presa a semnalat că în ultima perioadă a crescut numărul cererilor de radiere a firmelor, în special a IMM-urilor.
Constantin Niţă: Nu am această informaţie, dar am să dispun celor din minister să verifice.

Capital: Una dintre măsurile propuse de dvs. este cea referitoare la voucherele de consultanţă.
Constantin Niţă: Este un program de consultanţă pe care îl avem împreună cu UE. Din păcate, nu s-a reuşit nimic. Noi l-am trecut acolo…, ca măsură, fiind vorba şi de consultanţă pentru perioada de criză, dar lucrurile merg foarte greu.

Capital: S-au identificat cele 25 de avize, autorizaţii etc. pe care le-aţi trecut în planul anticriză?
Constantin Niţă: Nu.

Capital: Dar atunci de ce aţi pus 25 şi nu 30 de avize?
Constantin Niţă: Asta a fost ideea. Atâtea am pus. La Organismul Intermediar sunt munţi de dosare.

Capital: Câte IMM-uri sunt în România?
Constantin Niţă: Nu am găsit la noi nicio situaţie, dar, din cele spuse de domnul Nicolescu, sunt peste 600.000.

Capital: Câte IMM-uri vor supravieţui anul acesta?
Constantin Niţă: Greu de spus. Multe vor a­vea probleme şi nu vor putea face faţă crizei. Tocmai facem un studiu privind impactul crizei asupra exporturilor româneşti şi am constatat că 70% din firme au mari probleme.