Au cerut Guvernului măsuri pentru recâștigarea încrederii investitorilor, acțiuni ferme și decisive, dialog strategic cu sectorul privat, însă vocea comună a oamenilor de afaceri nu s-a făcut pe deplin auzită. Capital i-a întrebat ce aşteaptă de la autorităţi și ce soluţii de relansare a economiei cred că pot funcţiona.

Eugen Banciu
Probabil că măsurile actuale – management privat la unități de stat, austeritate și creșterea eficienței fiscului în colectarea veniturilor impozabile – vor da rezultate. Așteptăm efectul plății TVA-ului la încasarea facturii. O legislație mai predictibilă ar fi de ajutor.

Gheorghe Badea
Care este rețeta relansării economice după acești ani de criză? Simplu: atragerea fondurilor europene!

Vasile Armenean
Pentru relansarea economiei româneşti, Armenean consideră că este nevoie de „o colaborare strânsă între mediul privat şi cel politic, pentru că majoritatea politicienilor nu înţeleg afacerile“. Încurajarea producţiei printr-o serie de legi, precum neimpozitarea profitului reinvestit, plata TVA şi a impozitului la încasarea facturilor sau diminuarea TVA pentru alimente sunt măsurile pe care statul ar trebui să le adopte pentru stimularea mediului de afaceri, în opinia milionarului.

Roland Szasz
Eu cred că într-un stat există mai multe pârghii și elemente esențiale prin care o economie poate fi dezvoltată spre performanță sau poate fi prăbușită. După părerea mea, țările cu cele mai bine dezvoltate și performante economii au stabilitate și coerență legislativă, au o infrastructură funcțională, au o cultura antreprenorială elevată, au o societate ale cărei valori sunt bazate pe muncă, respect reciproc și decență, dar au și o clasă politică cu bun-simț.
Aceste lucruri nu pot fi realizate în România peste noapte, dar cred că cel mai mare ajutor pe care statul român l-ar putea da economiei noastre este asigurarea unei stabilități legislative, eliminarea influenței politicului din economie, precum și dezvoltarea accelerată, mult mai „curajoasă“ a infrastructurii.
Ștefan Poienaru
Milionarul ialomițean este de părere că evaziunea fiscală din agricultură s-ar putea reduce prin eliminarea TVA-ului la alimente: „Cred ca o relaxare a fiscalității, în mod deosebit a celei asupra forței de muncă, ar fi o primă măsură absolut necesară, de asemenea creșterea ritmului de absorbție a fondurilor europene în vederea relansării investiției majore, inclusiv în agricultură, și repunerea în funcțiune a unei suprafețe importante din sistemul de irigații“, spune acesta.

Tiberiu Urdăreanu
Anul 2011 a fost un an de criza economică europeană, dar și de mari dificultăți și disfuncționalități economice pe plan intern, consideră Tiberiu Urdăreanu, preşedintele companiei UTI, lider pe piaţa autohtonă a sistemelor de securitate, care a reuşit să îşi extindă afacerile şi în străinătate. „România are experți foarte buni în economie, are antreprenori de succes, are potențial de export și de creștere economică, dar nu are un mediu fiscal stabil și predictibil, nu are o strategie de dezvoltare durabilă. Politicienii s-au mulțumit să aplice ad litteram indicațiile organismelor financiare internaționale, ca să poată cheltui în liniște banii împrumutați pentru pensii și salarii. Nu au existat nicio preocupare serioasă și niciun sprijin eficient acordat mediului economic“, a declarat, pentru Capital, milionarul.

Virgil Dumitru
Întrebat care este, în opinia sa, reţeta relansării economice după aceşti ani de criză, omul de afaceri a declarat că este nevoie de mai multă disciplină în sistemul financiar, de o revigorare a agriculturii şi de o accesare mai puternică a fondurilor europene. „Pe scurt, trebuie pus mai mult accent pe lucrul în strategii şi în proiecte“, explică Virgil Dumitru.

Vasile Costea
Omul de afaceri precizează că așteaptă ca noul guvern să adopte o politică fiscală în ajutorul întreprinzătorilor români, care să îi ajute să stingă datoriile firmelor către stat, dar și ale statului către firme.

Ali Madadi
Cum ar putea statul să ajute economia? Să-i susţină pe antreprenor, întru accesarea fondurilor europene într-un mod corect şi simplu, nu bazat pe relaţii sau cu întârzieri din cauza birocraţiei. La rândul lor, cei care accesează fondurile, să nu mai încerce tertipuri de a fura banii, declară Ali Madadi. De asemenea, el consideră că oamenii de afaceri trebuie să ajute economia ţării investind şi creând noi locuri de muncă. Nu doar să se plângă că nu merge nimic. „Oamenii care au posibilităţi materiale ar trebui să se mobilizeze, să cheltuiască, nu să economisească. Banii trebuie rulaţi, nu ţinuţi în conturi în bănci de teama zilei de mâine“, completează Madadi.

Gruia Stoica
Își numește programul de relansare economică „M-am săturat de peticeală“. Cum arată această inițiativă? „Pentru a sta la masa bogaților, trebuie să arăți în primul rând bine“, este de părere omul de afaceri. „Aș alege cinci domenii în care România a reușit să ofere performanță, domenii în care suntem genetic înzestrați. Aș alege primele trei-cinci societăți din fiecare sector selectat și aș pregăti împreună cu acestea un program pe 20 de ani, semnat de toate partidele și instituțiile abilitate, în așa măsură încât, vreme de 20 de ani, oricine vine la putere să își asume acest program și să-l ducă la îndeplinire. Sunt sigur că domeniile selectate vor deveni adevărate branduri românești care să genereze plusvaloare și pentru celelalte segmente ale economiei“, își expune Gruia Stoica viziunea.

Dragoș Pavăl
Salariile sunt prea taxate, impozitul pe profit e în regulă, cota unică e o idee foarte bună, iar TVA-ul e prea mare și stimulează evaziunea fiscală.

Gheorghe Vlase
Statul să aplice legea intransigent, Justiția să fie oarbă și să se termine cu interferența politicului în economie, pentru ca lucrurile să intre în normalitate.
Mai multe detalii despre cei mai bogaţi români puteţi găsi în ediţia din acest an a TOP 300 CAPITAL Cei mai bogaţi români, care se va găsi la chioşcuri începând cu 29 octombrie.