Fenomenul de corupţie se află pe locul doi în topul problemelor, după şomaj, menţionat de aproape doi din cinci respondenţi din cele două categorii menţionate, respectiv 35,7% şi 37,4%.

O treime din populaţia României (33,4%) şi aproximativ acelaşi procent (31,7%) dintre reprezentanţii administraţiei publice locale consideră fenomenul corupţiei ca cea mai gravă problemă actuală a României. Studiul relevă faptul că percepţia despre corupţie influenţează negativ şi pe cea privind direcţia în care merge ţara (83,2%). Studiul mai arată că la nivelul anului 2011 gradul corupţiei măsurat în baza percepţiilor populaţiei a ajuns la 87,5%, la fel de ridicat cum se înregistra şi în anii 2007, 2008 şi 2009.
Cele mai corupte instituţii

În ceea ce priveşte nivelul gradului de corupţie în diferite instituţii publice şi locale, datele relevă că 28,9% din populaţia generală consideră cel mai ridicat grad de corupţie în Guvern, pe următoarele locuri fiind Parlamentul, cu 11,7%, sistemul de sănătate cu 10,3% şi instanţele de judecată cu 7,7%.

La nivelul instituţiilor administraţiei publice locale, cele mai corupte instituţii, în opinia a 64,5% din respondenţi, sunt Consiliile Judeţene şi serviciile de sănătate (59,9%).

Fiind chestionaţi cu privire la tipurile de corupţie care se manifestă în cadrul instituţiilor, 72,7% dintre cetăţeni indică traficul de influenţă. Darea de mită este percepută şi ea ca des întâlnită la nivelul Administraţiei Publice Locale, confirmând că piaţa corupţiei se dezvoltă pe principiile cererii şi ofertei.

Principalele cauze favorizante ale apariţiei faptelor de corupţie în structurile Administraţiei Publice Locale sunt lipsa sancţiunilor faptelor de corupţie, potrivit opiniei a 83,7% dintre cetăţeni, ineficienţei structurii de control (79,7%) şi intervenţiei factorilor politici în activitatea factorilor publici 76,4%.
Funcţionarii publici nu sunt de acord cu şpaga

În ceea ce priveşte instituţiile administraţiei publice locale, 92,7% dintre cei care au răspuns consideră că nu trebuie să primeşti bani sau cadouri de la o persoană care te solicită în rezolvarea unor probleme, 89% nu sunt de acord să apelezi la o cunoştinţă de la Direcţia Taxe şi Impozite pentru a evite plata unor obligaţii către stat, 91% sunt împotriva oferirii de bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a-i ajuta în rezolvarea unor probleme, iar un procent ridicat din rândul populaţiei şi al reprezentanţilor administraţiei publice locale este împotriva apelării la un prieten pentru rezolvarea dosarului de şomaj sau promisiunea recompensării ulterioare a unui angajat de la cadastru pentru eliberarea unor documente înainte de termen.

Acest studiu a fost realizat pe un eşantion de 6.023 de persoane: cetăţeni obişnuiţi, primari, viceprimari, consilieri locali, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi reprezentanţi ai ONG-urilor implicate în problematica prevenirii şi combaterii acestui fenomen.

Durata de implementare a proiectului, care a fost susţinut financiar din bani europeni cu suma de două milioane de lei (80% fonduri europene şi restul de la Guvernul României), a fost de 18 luni.