A explodat șomajul! Cifrele care lovesc puternic în România indică o creștere a ratei șomajului în luna august față de aceeași perioadă a anului 2019.
A explodat șomajul! Cifrele care lovesc puternic în România arată că rata şomajului înregistrat la nivel naţional, în luna august, s-a situat la 3,3%, cu 0,26 puncte procentuale peste valoarea consemnată în aceeaşi lună din 2019. Datele au fost furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
În luna august, procentul raportat a fost, însă, în creştere cu 0,03 puncte procentuale comparativ cu luna iulie 2020.
Conform evidenţelor ANOFM, numărul total de şomeri la finele lunii august, de 286.662 de persoane, a crescut cu 2.723 de persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 94.924 au fost şomeri indemnizaţi şi 191.738 neindemnizaţi.
„Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 8.294 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 5.571 persoane faţă de luna precedentă. Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii august se prezintă astfel: 101.937 şomeri provin din mediul urban şi 184.725 şomeri provin din mediul rural”, se menţionează în comunicat.
Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (76.147), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50 – 55 de ani (54.423), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.461).
Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (23,45%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 26,98% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,43 %.
Piața muncii din România a fost afectată în principal de pandemia de COVID-19, ceea ce a dus la o creștere a numărului de șomeri.
„Pandemia COVID-19 a afectat piaţa muncii prin scăderea moderată a populaţiei ocupate şi a ratei de ocupare şi creşterea numărului de şomeri şi a ratei şomajului. Efectele cele mai vizibile se referă însă la creşterea numărului persoanelor ocupate absente de la locul de muncă (persoane ocupate care, deşi au un loc de muncă, nu au lucrat nici măcar o oră în cursul săptămânii de referinţă, fiind în concediu – de diverse tipuri, zile libere, întreruperea temporară a activităţii pentru diverse motive etc.)”, precizează INS.