Șomajul în România coboară la 3,33% în martie 2025, în contextul unei Europe în revenire economică
Șomajul din România a scăzut ușor în luna martie 2025, ajungând la 3,33%, potrivit datelor publicate luni de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Acest nivel marchează o reducere de 0,04 puncte procentuale față de februarie, într-o perioadă în care piața muncii din Uniunea Europeană dă semnale clare de stabilizare.
La finalul lunii martie, numărul total de șomeri înregistrați era de 265.869 de persoane, în ușoară scădere față de luna precedentă. Dintre aceștia, 56.766 beneficiau de indemnizație de șomaj, în timp ce restul de 209.103 persoane figurau ca neindemnizate. Comparativ cu februarie, numărul șomerilor indemnizați s-a diminuat cu 1.653, iar cel al neindemnizaților cu 871.
Distribuția șomajului evidențiază un decalaj urban-rural semnificativ: aproape trei sferturi dintre șomeri, respectiv 195.743 de persoane, provin din mediul rural, față de doar 70.126 din mediul urban. Din punct de vedere al genului, bărbații continuă să fie mai afectați de lipsa unui loc de muncă, numărându-se 142.434 de șomeri față de 123.435 femei.
Analiza pe grupe de vârstă indică faptul că segmentul 40–49 de ani concentrează cea mai mare pondere a șomerilor, cu aproape 68.000 de persoane, urmat de cel al persoanelor de peste 55 de ani (61.773). Tinerii între 25 și 29 de ani reprezintă categoria cu cele mai mici rate ale șomajului înregistrat.
Pe ansamblul nivelului de educație, aproape două treimi dintre șomerii români au studii primare sau gimnaziale, cu ponderi de 31,74%, respectiv 34,26%. Numai 4,45% dintre șomerii înregistrați au studii superioare.
Șomajul pe piața europeană, în scădere
Șomajul în scădere în România vine într-un context mai larg de ameliorare economică la nivel european. În 2025, Uniunea Europeană consemnează o scădere constantă a inflației și o îmbunătățire a sectorului industrial și al serviciilor, în ciuda persistenței unui climat general de incertitudine și a unei scăderi a încrederii consumatorilor.
Industria a revenit pe creștere, cu o avans anual de 0,6% în februarie, iar serviciile au înregistrat un maxim istoric la începutul anului. Totodată, piața imobiliară a continuat să se extindă, prețurile locuințelor în UE crescând cu aproape 5% în ultimul an. România a menținut un ritm pozitiv în acest sector, deși într-un tempo inferior altor economii din regiune, precum Slovacia sau Slovenia.
În pofida acestor tendințe pozitive, România rămâne vulnerabilă în fața inflației încă ridicate și a unor provocări structurale pe piața muncii, în special în mediul rural și în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educație. Evoluția din următoarele luni va depinde de capacitatea economiei de a susține investițiile, de a stimula inovarea și de a integra categoriile vulnerabile în circuitul economic.
