Datele privind şomajul diferă foarte mult în funcţie de instituţia care le publică. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), rata şomajului în trimestrul al doilea al acestui an a fost de 7,2%, în timp ce Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a anunţat, pentru finele lunii iunie, o rată a şomajului de numai 4,78%.
Astfel, cifra privind şomajul anunţată de INS este cu 50% mai mare decât cea prezentată de ANOFM. În cifre, lucrurile arată în felul următor: 711.000 şomeri, conform INS, şi 435.961 şomeri, potrivit ANOFM.
Ce spune Statistica
INS calculează rata şomajului conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Astfel, indicatorul a fost de 7,2%, în al doilea trimestru al acestui an, în creştere faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, când s-a înregistrat o rată a şomajului de 6,8%. În schimb, faţă de primul trimestru al acestui an, când a fost de 7,6%, şomajul s-a redus.
Totodată, în al doilea trimestru din 2011, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,8%, în scădere de la o rată de ocupare de 60,1%, în al doilea trimestru al anului trecut. Populaţia activă era de 9,92 milioane persoane, din care, 9,21 milioane persoane erau ocupate şi 711.000 erau şomeri.
Institutul de Statistică publică datele privind ocuparea şi şomajul trimestrial.
Datele publicate de ANOFM
ANOFM publică datele privind şomajul înregistrat de autorităţi în fiecare lună. Pentru finele lunii iunie, agenţia naţională anunţase o rată a şomajului înregistrat la nivel naţional de 4,78%, în scădere cu 0,19 puncte procentuale faţă de luna mai 2011 şi cu 2,72 puncte procentuale mai mică decât cea din luna iunie a anului 2010.
Numărul total de şomeri la finele lunii iunie, de 435.961 persoane, conform ANFOM, a scăzut cu 17.106 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 158.815 au fost şomeri indemnizaţi şi 277.146 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi era în scădere cu 13.918 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi s-a redus cu 3.188 persoane faţă de luna precedentă. Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (63,57%) era în creştere faţă de luna precedentă cu 1,7 puncte procentuale.
Cum se explică diferenţele?
Principalele diferenţe dintre raportările acestor două instituţii provin din sursa diferită de colectare a datelor.
ANOFM cuprinde în statisticile sale persoanele înregistrate ca fiind disponibilizate sau care nu şi-au găsit un loc de muncă. În listele agenţiei naţionale se regăsesc atât persoanele care primesc indemnizaţie de şomaj, cât şi şomerii care au ieşit din perioada de indemnizare, dacă aceştia continuă să păstreze legătura cu ANOFM, în speranţa găsirii unui loc de muncă.
În mod ciudat, deşi România a traversat o perioadă grea de recesiune, numărul şomerilor conform ANOFM a continuat să scadă începând cu primăvara anului 2010. În 2011, rata şomajului s-a redus de la 6,74% în luna ianuarie până la 4,78% la finele lunii iunie.
INS obţine datele privind şomajul din cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării, aşa-numitele anchete AMIGO, realizate trimestrial, conform regulamentelor europene.
Şomerii în sens BIM sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă oricând în decursul ultimelor patru săptămâni. Rata şomajului în sens BIM reprezintă ponderea şomerilor BIM în populaţia activă.
Şomajul în România scade sau creşte?
INS şi ANOFM nu numai că prezintă date diferite pentru al doilea trimestru al acestui an, ci şi indică tendinţe diferite de evoluţie a şomajului. Astfel, dacă în cazul datelor INS rata şomajului este în creştere în trimestrul al doilea din 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în cazul ANOFM lucrurile stau pe dos: rata şomajului în luna iunie 2011 este în scădere cu 2,72 puncte procentuale comparativ cu iunie 2010.
Vergil Voineagu, preşedintele INS, a spus şi el că "diferenţele apar din felul în care se colectează şi se prelucrează datele". Potrivit acestuia, "diferenţele de date sunt justificate de diferenţele în concepţii şi definiţii care sunt utilizate pentru cele doua categorii de rate ale şomajului, în metodele de măsurare, de calcul şi de sferă de cu¬prindere", a explicat oficialul INS.