Şomajul prevesteşte creşterea restanţelor la credite

Dublarea restanţelor la credite de la începutul anului şi până în prezent ar trebui să stârnească îngrijorarea bancherilor. Împrumuturile care sunt rambursate cu întârziere au ajuns deja să reprezinte peste 2,7% din totalul creditelor din portofoliu. La sfârşitul lui iulie, instituţiile de credit aveau de recuperat peste 5,5 miliarde de lei de la datornici, faţă de 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2008. Circa o treime din restanţe provin de la clienţii persoane fizice.

Dublarea restanţelor la credite de la începutul anului şi până în prezent ar trebui să stârnească îngrijorarea bancherilor. Împrumuturile care sunt rambursate cu întârziere au ajuns deja să reprezinte peste 2,7% din totalul creditelor din portofoliu. La sfârşitul lui iulie, instituţiile de credit aveau de recuperat peste 5,5 miliarde de lei de la datornici, faţă de 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2008. Circa o treime din restanţe provin de la clienţii persoane fizice.

Bancherilor le este aproape imposibil să verifice în fiecare lună situaţia de la locul de muncă a fiecăruia din cei peste un milion de români care au contractat credite. Prin urmare, orice semnal la nivel macro-economic care ar putea să le indice la ce să se aştepte în materie de restanţe este bine-venit.

Rata şomajului este un indicator important în ceea ce priveşte capacitatea viitoare de rambursare a împrumuturilor: când un debitor îşi pierde veniturile salariale, există un risc destul de mare să nu aibă suficienţi bani pentru achitarea ratelor. La fel, este probabil ca o firmă care a început să-şi concedieze salariaţii să aibă dificultăti şi în rambursarea creditelor. Ipoteza este confirmată de datele statistice: judeţele campioane la rata şomajului apar şi în topul unităţilor administrative cu cele mai mari restanţe la credite.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este campion la creditele restante, acestea reprezentând 6,1% din imprumuturile acordate, dublu faţă de începutul anului. Rata şomajului în judeţ a crescut exploziv, de la 2,8% în decembrie 2008 la 6,2%, peste 4.500 de persoane pierzându-şi locul de muncă.

Pe locul 2 la rata restanţelor se află judeţul Alba, cu o pondere a împrumuturilor restante de 5,5%, dublu faţă de medie. Şi în cazul acestuia, corelaţia cu şomajul este puternică. Rata judeţeană a urcat la 10,6% la sfârşitul lui iulie, faţă de 6,6% – media la nivel naţional.

Alte judeţe unde şomajul agravează problemele legate de creşterea restanţelor la credite sunt Olt, Sălaj şi Suceava.

La polul opus, judeţele ai căror locuitori se dovedesc cei mai disciplinaţi la restituirea sumelor împrumutate sunt Tulcea, Gorj şi Contanţa. Primele două afisează rate ale restanţelor sub 1,85%, însă şi volumul împrumuturilor acordate este mai mic decât în cazul altor judeţe.

Pentru Constanţa, explicaţia pentru rata mică a întârzierilor la plată ţine mai degrabă de dezvoltarea economică. Judeţul ocupă locul 3 în topul unităţilor administrative cu cel mai mare volum al împrumuturilor, după Bucureşti şi Cluj.