Dacă americanii „sărbătoresc“ patru ani de criză prin alegeri prezidențiale pline de sloganuri și promisiuni, europenii o „celebrează“ printr-o recesiune prelungită și o criză financiară (a datoriilor suverane) la care nu s-au găsit încă soluții.
În fapt, situația din zona euro este atât de dificilă, încât se fac în continuare analize dacă moneda va rezista sau nu. Conform ultimului sondaj Bloomberg, euro va rezista anul acesta, iar unul dintre motive este programul tocmai anunțat al Băncii Centrale Europene de cumpărare nelimitată a obligațiunilor suverane cu maturitatea de la unu la trei ani. O schimbare importantă de politică a BCE, care a refuzat până acum să devină garantul datornicilor din zona euro. Și o operațiune importantă, asupra căreia vom reveni, fiind indicat faptul că nu se vor tipări bani, ci se vor steriliza sume echivalente din depozite pentru a evita efectul inflaționst.

Până atunci, BCE a menținut dobânda de referință la 0,75% și a revizuit în scădere estimările privind economia zonei euro pentru acest an, recesiunea urmând a fi între 0,6% și 0,2%. Pentru anul viitor se prognozează, cel puțin deocamdată, o creștere între 0,5% și 1%.

Și România mai are mult de recuperat

Economia zonei euro a intrat în criză după cea a SUA, iar diferențele se văd la gradul de revenire. Rata șomajului din eurozonă a ajuns la un maxim istoric de 11,3% în iulie, în timp ce americanii au reușit să micșoreze deja cu un procent acestă cifră, de la peste 9% până la 8,3%. Șomajul în Europa este însă tras în jos de țările „campioane“, Spania, cu un șomaj de 25,1% și Grecia, cu 23,1%. La polul opus se află statele bogate din nord, unde cifra nu sare de câteva procente.

Dar Grecia este văzută și dorită în continuare în zona euro de către oficialii europeni, în ciuda sondajelor de blam din partea populației (cum s-a întâmplat în Germania, unde populația a arătat că ar fi cazul ca grecii să își reia drahma). De altfel, programul de cumpărare de obligațiuni anunțat de BCE va încerca să rezolve tocmai acest lucru, adică nevoia de bani ieftini a Greciei, Spaniei, Italiei.
Cert este că zona euro nu va ieși ușor din recesiune, ceea ce înseamnă că încă nu s-a încheiat criza. Cu efecte directe și asupra economiei noastre, care se străduie să rămână deasupra pragului de recesiune anul acesta. Prognoza pentru tot anul a fost revizuită la 1,2%, dar creșterea din primul semestru a fost doar de 0,8%.

România are un șomaj de 7%, în ușoară scădere față de anul trecut, dar problemele sunt legate de perspectivele economiei din următoarea perioadă. Cum investițiile publice au fost reduse, iar cele private continuă să scadă (cele străine sunt la minimele ultimilor zece ani), economia va găsi greu resurse pentru creștere. La patru ani de la începerea crizei, putem spune că am recuperat puțin, dar complet insuficient. Valoarea PIB era, în 2008, de 150 miliarde euro, iar acum ne străduim să ajungem la 125-130 miliarde euro. Adică mai avem de recuperat mai bine de 10% din valoarea PIB de acum patru ani, recuperare care se va întinde pe mai mulți ani de acum înainte.

11,3% este nivelul șomajului din zona euro, cifră istorică pentru regiune, care arată cel mai bine prăpastia dintre țările sărace din sud și cele bogate din nord