Contrar a ceea ce se spunea până la ora actuală şi anume că pentru a evita disponibilizările e bine ca o companie să recurgă la şomajul parţial, studii recente arată că acesta nu are un efect benefic pentru piaţa muncii.
De obicei, guvernele au fost cele care au sfătuit marile companii europene să renunţe la disponibilizări, pentru ca nu cumva rata şomajului să explodeze pur şi simplu. Înalţii oficiali europeni au arătat că este mai bine ca o companie să încerce să-şi reducă din costuri prin recurgerea la şomajul parţial.
Studiile recente arată că şomajul parţial nu este altceva decât o etapă premergătoare a şomajului „total”.
„De obicei, şomajul parţial este anti-camera disponibilizărilor”, spune André Zylberberg, director la un institut de cercetare şi profesor la Şcoala de Economie din Paris.
Şomajul tehnic – semnul care anunţă viitoarele disponibilizări
De asemenea, o analiză recentă arată că recursul la şomajul tehnic „nu reduce numărul de disponibilizări, ci mai mult, poate servi ca un element care anunţă aceste operaţiuni”.
Singurul „avantaj” observat de analiştii pieţei muncii pe care îl are şomajul parţial este acela că întârzie pentru o oarecare perioadă de timp deznodământul dramatic al concedierilor în masă.
În România, mai multe companii au recurs la şomajul tehnic, cel mai recent caz fiind compania rulmenţi Bârlad, care deţine 2.000 de angajaţi, care, de la începutul lunii mai, vor fi trimişi în şomaj tehnic prin rotaţie.
DETALII:
Citeşte şi Azomureş trimite 600 de angajaţi în şomaj tehnic.
Citeşte şi Renault inventează „şomajul tehnic temporar, cu salariu integral”.
