La 2 ani de la înregistrarea primului caz oficial de COVID-19 în România, IRES a reluat sondajul realizat în anul 2021 prin care a fost evaluat modul în care românii au resimțit impactul pandemiei asupra vieții lor.

În contextul unor declarații care anunțau posibilitatea ca intensitatea actualei pandemii să se diminueze în perioada următoare, sursa citată a dorită să evalueze totodată gradul de îngrijorare a românilor cu privire la actuala pandemie, dar și posibilitatea apariției unei noi pandemii, precum și orizontul de timp în care românii se așteaptă ca actuala pandemie să se termine.

Sondajul ne arată că deși pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății și asupra stării psiho-emoționale a românilor, peste treime dintre români nu mai sunt, în prezent, deloc îngrijorați din cauza pandemiei actuale. În momentul de față, 6 din 10 români (61%) sunt îngrijorați de un război în regiune și doar un sfert de o nouă pandemie.

Jumătate dintre participanții la studiul IRES cred că actuala pandemie se va sfârși chiar anul acesta. În același timp însă, 1 din 5 români (22%) cred că este foarte probabilă apariția unei noi pandemii în viitorul apropiat.

De menționat este faptul că perioada realizării sondajului s-a suprapus cu deteriorarea situației din Ucraina, însă sondajul a fost realizat înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cât de îngrijorați sunt românii din cauza pandemiei?

Mai bine de o treime (36%) dintre participanții la sondaj s-au declarat total neîngrijorați cu privire la actuala pandemie, în timp ce 13% spun că sunt foarte îngrijorați.

Tinerii, respondenții cu vârste între 36 și 50 de ani și persoanele cu educație superioară sunt mai puțin îngrijorați, în timp ce în femeile sunt mai îngrijorate de pandemie decât media.

Când se sfârșește actuala pandemie?

Jumătate dintre respondenți cred că actuala pandemie se va sfârși anul acesta; dar aproape 1 din 5 români (19%) crede însă că aceasta nu se va sfârși niciodată. 12% dintre respondenți sunt de părere că sfârșitul actualei pandemii va fi anul viitor, în timp ce 10% apreciază că se va sfârși în următorii 5 ani.

Persoanele vârstnice pese 51 de ani, vârstnicii și respondenții din mediul urban sunt mai optimiști cu privire la finalizarea pandemiei, aceștia anticipând, în proporții mai ridicate decât alte categorii, că actuala pandemie se va sfârși anul acesta.

Participanții la sondaj din medul rural, însă, sunt mai pesimiști, în rândurile acestora îi regăsim într-o proporție mai ridicată pe cei care sunt de părere că actual pandemie nu se va sfârși niciodată.

Cât de posibilă este apariția unei noi pandemii?

În timp ce 1 din 5 români (22%) crede că apariția unei noi pandemii în viitorul apropiat este foarte probabilă, 4 din 10 spun că această ipoteză este foarte puțin sau deloc probabilă.

Persoanele vârstnice sunt cele care cred mai degrabă, în proporții mai ridicate, în imposibilitatea apariției unei noi pandemii, în timp ce în rândul persoanelor active și educate probabilitatea apariției unei noi pandemii este mai ridicată.

Îngrijorarea românilor: Între pandemie și război

În contextul deteriorării situației dintre Rusia și Ucraina*, 6 din 10 români spun că sunt mai îngrijorați de un război în regiune, aproape un sfert se declară mai îngrijorați de pandemie, iar 12% susțin că nu sunt îngrijorați nici de război, nici de pandemie.

(NOTĂ: la momentul realizării studiului – 15-18 februarie – Rusia nu invadase Ucraina)

Ce schimbări a adus pandemia în viața românilor?

Pentru 1 din 10 români pandemia de COVID-19 a generat schimbări pozitive în viața lor, în timp ce pentru mai bine de 4 din 10 (46%), pandemia a provocat schimbări negative.

CE SCHIMBĂRI ÎN BINE A ADUS PANDEMIA DE COVID ÎN VIAȚA ROMÂNILOR?

Potrivit sondajului, pentru 10% dintre români pandemia de COVID-19 a adus schimbări în bine.
Acestea sunt legate, în principal, aspectele care țin de familie și de disponibilitatea mai mare de timp, fie că vorbim despre apropierea față de familie și de timpul petrecut împreună cu aceasta (28%), de posibilitatea de a lucra de acasă (7%) sau de timpul liber suplimentar disponibil (5%).

Pentru alții (15%), pandemia a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea personală și pentru cunoașterea sinelui. 14% dintre participanții la studiu au învățat în pandemie să își protejeze mai mult sănătatea. 7% dintre respondenți au perceput schimbări pozitive prin faptul că și-au găsit un loc de muncă mai bun.

CE SCHIMBĂRI ÎN RĂU A GENERAT PANDEMIA DE COVID-19 ÎN VIAȚA ROMÂNILOR?

Peste 4 din 10 români (46%) spun că în viața lor s-au schimbat lucruri în rău din cauza pandemiei.

Cel mai frecvent menționate sunt: restricțiile și limitările de mișcare (23%), limitările impuse vieții sociale și interacțiunii cu ceilalți (14%). 1 din 10 români care au perceput schimbări negative spune că și-a pierdut locul de muncă, iar alți 14% spun că pandemia le-a afectat în mod negativ veniturile.

9% au avut probleme de sănătate, 7% au experimentat stări de stres generate de teama de a nu contracta virusul, 5% s-au confruntat, în această perioadă, cu decesul unei persoane apropiate.

CE AM ÎNVĂȚAT DATORITĂ PANDEMIEI?

53% dintre români spun că au învățat ceva nou datorită pandemiei, ceva ce cred că nu ar fi învățat în alt context. Alături de elementele funcționale legate de respectarea normelor de igienă și menținerea distanțării sociale ori de cele legate de sănătate sau de economisirea banilor, printre lecțiile învățate se regăsesc multe aspecte care vizează empatia și relația cu ceilalți oameni.

Respectarea normelor de igienă și a distanțării sociale este principala lecție învățată datorită pandemiei, o treime dintre participanții la studiu indicând acest aspect. 16% spun că au învățat să prețuiască viața sau sănătatea, iar o proporție similară susține că a învățat să aibă grijă, să îi respecte, să îi prețuiască pe ceilalți oameni sau să petreacă mai mult timp cu ei.

La polul opus însă, 5% dintre români spun că pandemia i-a învățat să nu aibă încredere în oameni și un procent similar spun că au învățat faptul că oamenii sunt ușor de manipulat. 3% indică respectarea regulilor și a legilor printre aspectele învățate pe durata anului pandemic.

CE LIMITĂRI AM EXPERIMENTAT PE DURATA PANDEMIEI?

17% dintre participanții la sondaj au spus că există cel puțin un lucru pe care nu au reușit să îl facă din cauza pandemiei. 1 din 4 români spune că ar fi dorit să facă mai multe lucruri și nu a mai reușit din cauza pandemiei.

Excursiile ori călătoriile în străinătate sunt invocate de către majoritatea respondenților, iar 8% dintre respondenți spun că nu au mai putut să organizeze sau să participe la un eveniment în familie, precum nunți sau botezuri.

6% spun că nu au mai putut să aibă acces la un tratament sau la un consult medical, iar un procent similar că nu și-au mai putut vizita persoanele apropiate, 5% dintre intervievați susțin că nu au mai putut să își găsească un loc de muncă sau să și-l schimbe pe cel pe care îl aveau, un procent similar nu au putut să își dezvolte o afacere, 5% nu au mai putut să își construiască sau să își amenajeze locuința. 3% spun că nu au mai putut pleca în străinătate să lucreze.

De altfel, libertatea de mișcare este și primul aspect pe care îl au în vedere românii când sunt întrebați care ar fi primul lucru pe care l-ar face atunci când vor fi ridicate toate restricțiile în România: 25% dintre participanții la sondaj au spus că ar dori să călătorească. Aproape o treime (32%), însă, spun că nu ar face nimic deosebit.

CE IMPACT A AVUT PANDEMIA ASUPRA STĂRII PSIHO-EMOȚIONALE A ROMÂNILOR?

Lipsa de predictibilitate, avalanșa de informații, de multe ori contradictorii și de impunerea unor restricții cu care o parte dintre oameni nu s-au confruntat niciodată, pe parcursul vieții lor, au fost elemente care au generat, în cei doi ani, stări de frică, anxietate sau stres.

Peste o treime dintre respondenți (36%) spun că în această perioadă s-au simțit anxioși și agitați într-o măsură mai mare decât înainte de pandemie.

Aproape o treime dintre participanții la sondaj (32%) s-au simțit triști, deprimați ori lipsiți de speranță într-o măsură mai mare decât înainte de pandemie, iar un sfert au simțit că nu se pot opri din a se îngrijora sau să își țină sub control îngrijorările.