Potrivit unui sondaj realizat de IRSOP, economia este acum îngrijorarea centrală a oamenilor. Peste 70% consideră că prăbusirea economiei reprezintă un pericol mai mare decât epidemia creată de infamul virus.
IRSOP a intervievat telefonic 710 persoane între 22 și 25 aprilie. Eșantionul este reprezentativ la nivel
național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România. Toleranța de eșantionare este de ±3,7%
Teama
Când au fost întrebați de starea pe care au căpătat-o în urma situației create de epidemia actuală, 44% au răspuns că se simt îngrijorați, 38% au spus că se simt încrezători, 10% au spus că se simt indiferenți iar 8% s-au declarat deprimați.
Când au fost întrebați despre viitorul epidemiei, 71% dintre cei care au răspuns consideră că „rămâne cu noi” iar 29% au răspuns că dispare.
Economia
„Din două pericole, care vi se pare pericolul mai mare: creșterea numărului de îmbolnăviri sau prăbușirea economiei din cauza suspendării activității?”, a fost următoarea întrebare, la care 71% au răspuns că prăbușirea economiei reprezintă un pericol mai mare. Pentru 29%, creșterea numărului de îmbolnăviri reprezintă pericolul superior.
În continuare, oamenii au fost întrebați cum se descurcă în prezent (în luna aprilie).
La întrebarea „Reușiți să plătiți facturile pentru casă și utilități”, 88% au răspuns pozitiv iar 9% au răspuns negativ.
Când au fost întrebați dacă le ajung banii pentru mâncare, 87% au răspuns pozitiv iar 13% au răspuns negativ.
Legat de banii pentru medicamente și alte nevoi medicale, 80% au răspuns că sunt suficienți iar 18% au răspuns că nu le ajung.
Când au fost întrebați dacă le mai rămân bani după ce plătesc toate obligațiile, 61% au răspuns pozitiv iar 38% au răspuns negativ.
Legat de asigurarea locului de muncă, 53% estimează că este asigurat iar 5% estimează că nu este.
Când au fost întrebați dacă pot plăti rata la credit, 27% au răspuns pozitiv iar 5% au răspuns negativ.
Legat de datorii (pe lângă creditul bancar), 17% au recunoscut că au în timp ce 83% au răspuns că nu au.
Când au fost întrebați dacă cineva din familie este în pericol de a pierde locul de muncă, 14% au răspuns pozitiv iar 82% au răspuns negativ.
Trebuie menționat că pentru fiecare răspuns, diferența până la 100% reprezintă persoanele care au răspuns cu „Nu e cazul”.
Puterea
La întrebarea „Cum apreciați performanța Guvernului în această perioadă?”, 5% au răspuns că li s-a părut „Foarte bună”, 50% au răspuns că li s-a părut „Bună”, 27% au răspuns că li s-a părut „Slabă” iar 18% au răspuns că li s-a părut „Foarte slabă”.
Când au fost întrebați despre activitatea Parlamentului în această perioadă, 1% au răspuns cu „Foarte bună”, 35% au răspuns cu „Bună”, 37% au răspuns cu „Nu prea bună”, 25% au răspuns cu „Foarte proastă” iar 2% au transmis că nu știu.
Legat de puterea Președintelui, 46% au răspuns că doresc să fie mai mare, 41% au răspuns că doresc să rămână la fel ca acum iar 13% au răspuns că doresc să fie redusă.
Legat de puterea Guvernului, 41% au răspuns că doresc să fie mai mare, 39% au răspuns că doresc să rămână la fel ca acum iar 20% au răspuns că doresc să fie redusă.
La întrebarea „După terminarea stării de urgență și revenirea la normal, doriți să guverneze în continuare PNL sau ați dori o schimbare politică?”, 50% au răspuns că doresc „să continue PNL”, 48% au răspuns că doresc o schimbare iar 2% au răspuns că nu știu.
La întrebarea „Considerați că, prin impunerea carantinei, statul a urmărit îngrădirea libertății sau protejarea sănătății cetățenilor?”, 84% au optat pentru protejarea sănătății iar 16% au optat pentru îngrădirea libertății.
Coeziunea socială
Legat de starea actuală a României, 3% consideră că statul român este „foarte puternic”, 22% consideră că este „destul de puternic”, 51% consideră că este „nu prea puternic” iar 24% consideră că este „foarte slab”.
La întrebarea „Considerați că, în aceste vremuri prin care trecem, solidaritatea între români a crescut, a scăzut sau nu s-a schimbat ?”, 43% au răspuns că nu s-a schimbat, 41% au răspuns că a crescut iar 16% au răspuns că a scăzut.
„Considerați că românii au devenit mai buni, mai răi sau sunt la fel ca întotdeauna?”, a fost ultima întrebare iar 54% consideră că „sunt la fel ca întotdeauna”, 27% consideră că „au devenit mai buni” iar 19% consideră că „au devenit mai răi”.