Eurobarometru: 66% dintre cetățeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor
Sondajul Eurobarometru arată că „66% dintre cetăţenii europeni doresc ca UE să îşi asume un rol mai important în protejarea lor în faţa crizelor globale şi a riscurilor la adresa securităţii”, opinie ce predomină în rândul respondenților mai tineri.
La nivel naţional, răspunsurile la această întrebare variază semnificativ, înregistrând cel mai ridicat procent în Suedia, unde 87% dintre respondenţi susţin un rol mai activ al UE, comparativ cu 47% în România şi 44% în Polonia.
Aproximativ 74% dintre cetăţenii Uniunii Europene sunt de părere că apartenenţa ţării lor la blocul comunitar a adus beneficii naţionale.
”Acesta este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată la nivelul UE într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost adresată pentru prima dată în 1983”, precizează autorii Eurobarometrului.
La fel ca în anul precedent, 70% dintre românii participanţi la sondaj consideră că România a avut de câştigat de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană.
La nivel european, principalul motiv invocat pentru beneficiile apartenenţei la UE este contribuţia Uniunii la menţinerea păcii şi consolidarea securităţii (35%). În schimb, respondenţii români apreciază în primul rând noile oportunităţi de angajare oferite de statutul de membru UE (42%), mai arată sondajul Eurobarometru.
Totodată, 89% dintre cetăţenii europeni, respectiv 75% dintre români, sunt de părere că statele membre ale UE ar trebui să manifeste o unitate mai mare pentru a face faţă provocărilor globale actuale. În acest context, 76% dintre europeni şi 71% dintre respondenţii români cred că Uniunea Europeană trebuie să dispună de mai multe resurse pentru a gestiona eficient provocările viitoare.
„Două treimi dintre europeni doresc ca UE să joace un rol mai important pentru asigurarea protecţiei lor. Acesta este un apel clar la acţiune la care vom răspunde. Europa trebuie să fie mai puternică, astfel încât cetăţenii noştri să se simtă în siguranţă. Parlamentul European se va asigura că fiecare propunere prezentată în acest sens este suficient de îndrăzneaţă şi ambiţioasă pentru a corespunde nivelului serios de ameninţare cu care se confruntă Europa. Europa trebuie să ia atitudine astăzi, sau riscă să fie dată la o parte mâine”, a declarat Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European.
Ce așteptări au cetățenii de la UE
Potrivit Eurobarometru, cetăţenii europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să îşi concentreze eforturile asupra apărării şi securităţii (36%), precum şi asupra competitivităţii, economiei şi industriei (32%) pentru a-şi consolida poziţia la nivel global. În timp ce preocuparea pentru apărare şi securitate a rămas constantă faţă de februarie-martie 2024, importanţa acordată competitivităţii, economiei şi industriei a crescut cu cinci puncte procentuale. Alte domenii de interes includ independenţa energetică (27%), securitatea alimentară şi agricultura (25%), precum şi educaţia şi cercetarea (23%).
Pentru respondenţii din România, priorităţile principale ale UE ar trebui să fie securitatea alimentară şi agricultura (32%), apărarea şi securitatea (31%), urmate de competitivitate, economie şi industrie (29%), precum şi independenţa energetică, resursele şi infrastructura (26%).
Inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii sunt menţionate ca principale preocupări de patru din zece europeni (43%), urmate de apărarea şi securitatea UE (31%), combaterea sărăciei şi excluziunii sociale (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de locuri de muncă (29%). Inflaţia este o problemă esenţială pentru toate grupele de vârstă, cu cele mai ridicate procente în Portugalia (57%), Franţa (56%), Slovacia (56%), Croaţia (54%) şi Estonia (54%).
Situația în România
În România, cetăţenii consideră că Parlamentul European ar trebui să se concentreze pe teme precum inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (44%), sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (38%) şi combaterea sărăciei şi excluziunii sociale (30%).
În ceea ce priveşte perspectivele financiare, o treime dintre europeni (33%) se aşteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, în creştere cu şapte puncte procentuale faţă de iunie-iulie 2024. Cele mai mari creşteri ale pesimismului sunt înregistrate în Franţa (53%, +8 pp) şi Germania (47%, +15 pp). În România, 24% dintre respondenţi anticipează o scădere a nivelului de trai în următorii cinci ani, cu trei puncte procentuale mai mult decât în perioada iunie-iulie 2024.
Valorile fundamentale pe care ar trebui să le apere PE
Europenii consideră că principalele valori pe care Parlamentul European ar trebui să le apere sunt pacea (45%), democraţia (32%) şi protecţia drepturilor omului atât în UE, cât şi la nivel global (22%).
În ceea ce priveşte cetăţenii români, aceştia îşi doresc ca Parlamentul European să acorde prioritate apărării păcii (30%), libertăţii de mişcare (26%) şi democraţiei (25%).
Două treimi dintre cetățeni sprijină consolidarea rolului PE
Jumătate dintre europeni (50%) au o percepţie pozitivă asupra Uniunii Europene, procent similar în rândul românilor (51%). În ultimul deceniu, această percepţie a atins un nivel mai ridicat doar o singură dată, în primăvara anului 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia (52%). De asemenea, imaginea pozitivă a Parlamentului European rămâne stabilă la un nivel ridicat, fiind apreciată de 41% dintre cetăţenii UE şi de 47% dintre români.
După câteva luni de la începutul noii legislaturi, peste 60% dintre europeni (62%) îşi doresc ca Parlamentul European să aibă un rol mai important, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de februarie-martie 2024, înainte de alegerile europene din iunie 2024. În România, acest procent este de 58%, cu cinci puncte procentuale mai mult decât înainte de alegeri.
Sondajul Eurobarometru din iarna anului 2025, realizat de Parlamentul European, s-a desfăşurat între 9 ianuarie şi 4 februarie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Studiul a fost efectuat prin interviuri faţă în faţă, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Ţările de Jos şi Suedia s-au utilizat şi interviuri video. În total, au fost realizate 26.354 de interviuri, iar rezultatele au fost ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei fiecărei ţări.
