Sorin Blejnar scapă de dosarul de corupție. Fostul șef ANAF, executat de bunuri de 1,2 milioane de euro
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat o decizie semnificativă în cazul fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, stabilind că răspunderea sa penală pentru acuzațiile de luare de mită s-a prescris. Totuși, instanța a confirmat că faptele incriminate au fost dovedite de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În consecință, a fost dispusă confiscarea sumelor primite cu titlu de mită de la toți cei trei inculpați implicați în dosar, inclusiv Sorin Blejnar, fostul șef al Vămilor, Viorel Comăniță, și fostul șef al Gărzii Financiare, Sorin Florea.
DNA a demonstrat că mita a fost încasată sub forma unei „taxe de protecție” pentru a favoriza activitățile ilegale desfășurate de firma S.C. Excella Real Grup S.R.L., care era coordonată de omul de afaceri băcăuan Sorin Nemeș. Acesta din urmă a fost condamnat anterior pentru evaziune fiscală în domeniul produselor petroliere. Mita a fost obținută prin intermediari, iar sumele au fost substantial ridicate, ceea ce a atras atenția autorităților.
S-a ales cu bunuri confiscate în valoare de 1,2 milioane de euro
În decizia sa, ÎCCJ a admis apelul formulat de DNA împotriva sentinței din 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București. Aceasta a desființat sentința anterioară și, rejudecând cazul, a stabilit următoarele:
1. În baza articolului 396 alin. (6) din Codul de Procedură Penală, s-a dispus încetarea procesului penal împotriva lui Sorin Blejnar, având în vedere intervenția prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea de luare de mită, conform articolului 289 alin. 1 din Codul Penal.
2. Instanța a dispus confiscarea bunurilor mobile și imobile ale lui Sorin Blejnar, până la concurența sumei de 1.200.000 de euro sau echivalentul acesteia în lei, conform cursului BNR din ziua plății. Acest lucru subliniază severitatea acuzațiilor și dorința instanței de a recupera prejudiciul cauzat de acte de corupție.
Anterior, în mai 2023, Curtea de Apel București a decis achitarea lui Sorin Blejnar, invocând lipsa probelor suficiente care să dovedească implicarea acestuia în actele de corupție. Judecătorii au considerat că acuzațiile nu sunt susținute de suficiente dovezi concrete, ceea ce a generat o dezbatere intensă în spațiul public.
Soția lui Blejnar a avut un rol activ în infracțiune
În aceeași cauză, au fost achitați și alți inculpați: Andreea Florentina Blejnar, soția lui Sorin Blejnar, Viorel Comăniță, fost vicepreședinte al ANAF, și Sorin Florea, fost comisar general adjunct al Gărzii Financiare. Aceasta a fost o decizie controversată, având în vedere gravitatea acuzațiilor formulate de DNA.
Conform datelor prezentate de DNA, între mai 2011 și aprilie 2012, Sorin Blejnar, Viorel Comăniță și Sorin Florea au primit sume semnificative de bani de la Radu Nemeș pentru a proteja activitățile ilegale desfășurate de firma acestuia. Conform anchetei, suma totală de mită primită de cei trei inculpați a fost considerabilă:
– Sorin Blejnar: 1,2 milioane euro
– Viorel Comăniță: 960.000 euro
– Sorin Florea: 300.000 euro
De asemenea, s-a evidențiat că soția lui Blejnar, Andreea Florentina Blejnar, a avut un rol activ în primirea sumelor de bani de la intermediari, ceea ce a complicat și mai mult situația legală a acestuia.
Deciziile luate de ÎCCJ au generat reacții variate în rândul opiniei publice și al experților în drept. Mulți au considerat că aceste măsuri sunt necesare pentru a combate corupția la nivel înalt, în timp ce alții au ridicat întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar și la impactul pe care îl are prescripția asupra justiției.
În concluzie, cazul lui Sorin Blejnar și al celorlalți inculpați subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc în lupta împotriva corupției, dar și importanța asigurării unui proces corect și echitabil pentru toți cei implicați.
