Senatorul şi-a exprimat speranţa că, în următorii patru ani, România va avea autostrăzi "mult peste 1.000 de kilometri în circulaţie pe principalele rute”, adăugând că deja au început lucrările şi pe Coridorul de transport feroviar 4 Arad – Braşov – Bucureşti, urmând partea de coridor nou Bucureşti – Iaşi şi legătura pe Transilvania – Timişoara – Oradea – Cluj – Suceava – Iaşi.

"Acestea sunt câteva repere care stau în preocuparea atât a executivului, cât şi a parlamentului, legislativ şi bugetar, când discutăm de ceea ce înseamnă bugetul României şi aplicarea acestuia", a afirmat senatorul Sorin Bota.

Sorin Bota, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a declarat că în domeniul rutier, din perspectiva României, trebuie să existe mai mult decât un singur punct transfrontalier principal de conectare între state, decizia luată la Bruxelles conform căreia fiecare stat de frontieră are un singur punct principal nefiind fezabilă, cel puţin la nivelul ţării noastre.

"În domeniul rutier, din perspectiva României, trebuie să existe mai mult decât un singur punct transfrontalier principal de conectare între state. Este o chestiune care la nivel decizional, birocratic s-a discutat la Bruxelles, unde s-a fixat că fiecare stat pe frontieră are un singur punct principal, lucru care cel puţin la nivelul României nu este fezabil şi chiar am făcut aceste propuneri tehnice de extindere a acestor puncte, având în vedere în principal geografia şi conexiunile ca direcţie care duc din acele puncte. Un exemplu este faptul că avem la nord de Suceava un punct de legătură cu Ucraina şi Rusia. Transilvania nu are ce să caute pe acolo şi nu va merge nimeni niciodată pe acolo. Atâta timp cât nordul Europei se loveşte de Halmeu ca traseu feroviar şi rutier nimeni nu o să meargă pe la Kiev şi să ocolească Carpaţii pe la est prin Ucraina, detaliu care ţine strict de geografie", a spus Bota.

De asemenea, a adăugat senatorul, pentru a asigura legăturile cu ţările vecine, trebuie instituite puncte de trecere în diverse zone, precum Giurgiuleşti şi Giurgiu.

Sorin Bota a arătat că România are o poziţionare strategică pentru Uniunea Europeană, fiind o zonă de intersecţie a mai multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei şi vestul de estul acesteia.

"Reţeaua de transport din România asigură legătura între reţeaua de transport comunitară şi reţeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est şi Asia. Politica naţională în domeniul infrastructurilor de transport s-a focalizat, coroborat cu prevederile Deciziei Consiliului Parlamentului European nr. 1692/1996, pe dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport, care, conectată la reţeaua europeană de transport, va permite o dezvoltare semnificativă a competiţiei economice şi, implicit, crearea premiselor integrării rapide a economiei româneşti în piaţa europeană", a subliniat acesta.

Parlamentarul a amintit că, în 2011, Comisia Europeană a publicat Cartea albă privind strategia Transporturi 2050, ce trasează, practic, viitorul politicii transporturilor în Uniunea Europeană până în 2050, stabilindu-se o foaie de parcurs pentru toate statele membre cu privire la spaţiul european unic al transporturilor. Obiectivele majore ale acestei politici sunt: reducerea emisiilor cu 60% până în 2050, transferul a 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri către alte moduri de transport până în 2030 prin dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transporturilor pe căile navigabile interioare ale UE, îmbunătăţirea eficienţei camioanelor pe distanţe de până la 300 de kilometri, combustibil mai curat, o reţea primară eficientă pentru transportul şi călătoriile interurbane multimodale, precum şi finalizarea unei reţele centrale de infrastructură de transport până în 2020.

Obiective pentru transportul rutier
Principalele repere vizează dezvoltarea şi implementarea combustibililor şi sistemelor de propulsie sustenabile unde obiectivul este înjumătăţirea utilizării autovehiculelor alimentate în mod convenţional în transportul urban până în 2050, implementarea unei logistici urbane lipsite de CO2 în marile aglomerări urbane până în 2030, dar şi optimizarea performanţei lanţurilor logistice multimodale, inclusiv prin utilizarea pe scară mai largă a unor moduri de transporturi mai eficiente din punct de vedere energetic, obiectivul fiind ca 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri să fie transferat către alte moduri de transport până în 2030, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile.

În opinia senatorului Sorin Bota, în România există atât voinţă politică, cât şi capacitate de a pune în practică planurile şi propunerile UE şi, din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene, România poate recupera în următorul ciclu bugetar ceea ce s-a pierdut până în prezent.

"La momentul actual nu poate fi vorba de incapacitate de absorbţie din partea României, ci de faptul că România se mişcă foarte lent din cauza lipsei de experienţă atât în cadrul Uniunii, cât şi, în mod particular, în managementul banilor europeni. Sunt de părere că parteneriatele public-private vor trebui să stea la baza proiectelor din domeniul transporturilor. Putem vorbi de o serie de proiecte concrete de care România are nevoie în ceea ce priveşte infrastructura de transport, proiecte care lipsesc din lista proiectelor cu finanţare europeană, listă stabilită de Comisia Europeană", a încheiat Sorin Bota.
Sursa: Agerpres