Aceasta este prima declaratie făcută de Sorin Grindeanu referitoare la OUG 13/2017, de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură Penală.
Anunțul a fost făcut cu cîteva minute înainte de ora 22:00.
Redăm mai jos textul integral al scrisorii trimise oficialilor de la Bruxelles de către Sorin Grindeanu:
Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes.
Prin Delegaţia noastră permanentă vă voi transmite şi textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului Penal şi proiectul de lege cu privire la graţiere. De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului şi care vor urma procesul legislativ obişnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislaţiei române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale.
În ceea ce priveşte tematica graţierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condițiile precare de detenţie, situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiţie din fostul guvern).
Subliniez faptul că ambele proiecte legislative vor intra în procedură de dezbatere parlamentară obişnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituţia României.
Cel de-al treilea act normativ se referă la adoptarea Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală. Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului decurge din Constituţia României care prevede în articolul 147 alin (1) că „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile
Constituţiei şi pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituţionale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din conţinutul acestei legi se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Totodată, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.
În ceea ce priveşte valoarea plafonului, precizez că acesta a fost introdus la recomandarea Curţii Constituţionale, care a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menţionat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanţă inclusiv cu recomandările instituţiilor europene.
După cum cunoaşteţi, lipsa de coerenţă dintre o decizie constituţională şi prevederile declarate neconstituţionale ar putea conduce la vid legislativ, precum şi la o interpretare şi aplicare neunitară a acestor prevederi.
De asemenea, au fost avute în vedere şi recomandările Comisiei de la Veneţia din 2013 asupra relaţiei dintre răspunderea ministerială politică şi cea penală, potrivit căreia prevederile penale naţionale cu privire la "abuzul în serviciu", "abuz de putere" şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă.
Este esențial și faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, reţinând cele expuse în Raportul Comisiei de la Veneţia a invitat organismele legislative ale statelor membre ale căror reglementări penale includ încă dispoziţii generale referitoare la "abuzul în serviciu" să ia în considerare abrogarea sau reformularea unor astfel de dispoziţii, în scopul de a limita domeniul lor de aplicare, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia. De menţionat că abuzul în serviciu nu a fost eliminat din legislaţie, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din art. 246 din Codul Penal din 1969 şi ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma „îndeplineşte prin încălcarea legii”, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale.
Acestea sunt principale elemente care au determinat necesitatea unei Ordonanţe de Urgenţă care va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere, aprobare, modificare sau respingere.
Aşteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiţiei vă va sta la dispoziţie pentru obţinerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuţie cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul dumneavoastră permite.
În încheiere, doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cu dumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, şi reiterez angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic.
Juncker: Vom examina în detaliu ordonanţele de urgență privind Codul penal și Legea cu privire la grațieri
Capital.ro informa astăzi, în jurul prânzului, că preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, împreună cu vicepreşedintele Frans Timmermans au taxat grav decizia Cabinetului Sorin Grindeanu de a adopta modificări la Codul Penal şi Codul de procedură penală prin ordonanţe de urgenţă. Juncker a declarat, la solicitarea trimisă de revista Capital, că lupta anticorupţie nu trebuie subminată.
Potrivit răspunsului oficialilor europeni la solicitarea Capital, Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV).
"Raportul Comisiei privind Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) publicat săptămâna trecută a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt. Totodată a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres, sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniul de aplicare al corupţiei ca infracţiune va avea impact asupra evaluărilor viitoare. În acest context Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţele de urgenţă privind Codul penal şi Legea cu privire la graţieri.", este declaraţia comună a celor doi oficiali europeni.
Aceştia au atras atenţia asupra faptului că instituţia europeană va analiza şi penaliza România pentru aceste decizii ale Guvernului.
Marţi seara, Guvernul Grindeanu a aprobat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care a adus modificări atât Codului penal, cât şi Codului de Procedură Penală.
Anunţul a fost făcut de ministrul Justiţiei, Florin Iordache, în cadrul briefingului de la Guvern. La puţin timp după aceste declaraţii, mii de bucureşteni au ieşit în stradă şi au protestat faţă de această decizie a Guvernului.
Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de marţi spre miercuri.
În textul ordonanţei de urgenţă se prevede, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei.
CITIȚI ȘI: Premierul Sorin Grindeanu nu demisionează
'Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă', se arată în documentul citat.
Ordonanţa de urgenţă mai prevede că aceste dispoziţii nu se aplică 'în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative'. Referitor la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, actul normativ stabileşte că aceasta nu se pedepseşte dacă este săvârşită 'de un membru al familiei sau afin până la gradul II', dar nici 'în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative'.
CITIȚI ȘI Presa internaţională: Lovitură dată luptei anticorupţie în România
Prin ordonanţa de urgenţă este abrogat articolul 298 din Codul penal, care sancţiona infracţiunea de neglijenţă în serviciu.
Este modificat, totodată, primul alineat al articolului 301 din Codul penal referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracţiunii sunt 'persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură'. În noua formă, alineatul prevede că 'fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică'.
În text se precizează că modificările aduse Codului penal intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Pe de altă parte, modificările aduse de Guvernul Grindeanu Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prin OUG nr.13/2017 aprobată marţi seara în şedinţa de guvern, au intrat deja în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Detalii puteţi citi aici: OUG aprobată marţi seara de Guvern se aplică de ASTĂZI. Modificările aduse Codului de procedură penală sunt DEJA în vigoare
stire in curs de actualizare
