Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie depus integral la Bruxelles de către România până la finalul lunii mai, însă foarte multă lume, inclusiv dintre cei care sunt responsabili pentru alcătuirea de proiecte ce ar urma să fie finanţate, nu par să înţeleagă exact ce se petrece, spune analistul Sorin Ioniță.
România mai are până la sfârşitul acestei luni pentru a depune la Bruxelles documentele privind deja celebrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Sorin Ioniţă de la Expert Forum, expert în politici publice si dezvoltare locală, arată că în ţara noastră nu s-a înţeles foarte bine până acum care este scopul acestui PNRR şi a celor 30 de miliarde de euro de care România ar putea beneficia. El spune că totul va semăna mai mult cu MCV-ul, decât cu sistemul de finanţare europeană cu care eram obişnuiţi până acum.
“Cred că nici ministerele nu au înțeles-o. Toți se înghesuie să trimită proiecte, fiecare ce i se pare lui mai bine”
“Acest PNRR, programul de redresare și reziliență, e cu totul altceva. Are o altă logică. Se dau niște bani ca să faci niște lucruri. E de discutat ce anume e de făcut, care sunt prioritățile. Dar aceste lucruri trebuie să fie legate de niște reforme și de relansarea economică ca după o criză, cum și este.
Condiționările sunt formulate în termeni de reforme pe care trebuie să le faci. Comisia te întreabă dacă vrei niște bani pe un anumit domeniu, dar ce schimbi la legi, ca instituții, ca targeturi? Cum vrei ca țara ta să arate altfel? Pe asta ne vor monitoriza.
Mai curând e ca MCV-ul. Îți pun celebrele benchmark-uri. Acolo au sunt patru. Aici vor fi o puzderie pe toate domeniile, inclusiv domenii care nu se finanțează direct prin proiecte, cum ar fi reforma pensiilor. O faci. Avansezi. Ei te monitorizează exact la ca MCV la fiecare șase luni. Îți dau banii pe proiecte.
Dacă reforma nu avansează, nu vei reforma pensiile, nu scoți pensiile speciale, nu reformezi salarizarea din sectorul public cu celebrele sporuri și tot ce discutăm noi de un an și ceva, atunci nu vei primi nici pe proiectele care nu vizează neapărat sporurile sau pensiile. Asta e marea diferență. Cred că nici ministerele nu au înțeles-o. Toți se înghesuie să trimită proiecte, fiecare ce i se pare lui mai bine, dar puțini propun reformele aferente”, a declarat Sorin Ioniţă într-un interviu acordat RFI.
Nu vom primi finanţarea, deşi proiectul a mers bine: “Să vedeți ce frustrări vor fi”
“O dată ce agreezi cu Comisia nu s-a încheiat efortul. După aceea ne uităm pe proiectele concrete propuse. Atunci începe această discuție pe care am avut-o. Ăsta da, ăsta nu. De ce? Pentru că nu se încadrează în cele 39% care trebuie să fie investiții verzi și încă 20% care trebuie să fie digitalizare.
Cu rutierul sunt probleme pentru că noi vrem foarte mult și atunci ne depășim partea care nu era legată de verde și de digitalizare. Nu prea sunt. Irigațiile, cele extensive de tip Bărăgan unde stropești cu apă mii de hectare, nu prea intră în strategia verde. Dacă faci agricultură high tech, cu picurare la rădăcină, cu culturi de valoare adăugată mare, acolo poți discuta cu Comisia. Dar astea clasice nu intră în viziunea verde.
Ţi se aprobă niște proiecte. Totul e ok. Încep să te monitorizeze. S-ar putea ca un proiect să meargă bine. Implementarea să fie bună, totul ok, dar tu nu îți respecți condiția politică de reformă. Atunci ei nu îți dau banii pe finanțare, deși proiectul în sine a mers bine. Să vedeți ce frustrări vor fi. Vor spune că a mers bine, că am construit un sfert de autostradă. Dar nu ai făcut reforma pensiilor și banii ăia sunt blocați următoarea finanțare.”
Sorin Ioniţă spune care ar trebui să fie priorităţile, care sunt “lucrurile care schimbă România”
“Prioritățile sunt reformele în primul rând, care nici nu te costă miliarde, anume reforma pensiilor, reforma salarizării publice, reforma administrației locale, crearea de zone metropolitane ca să putem coordona dezvoltarea. Astea sunt lucrurile care schimbă România.
Un sistem mai bun de achiziții publice, digitalizarea ANAF. Ori digitalizarea ANAF este exact genul de reformă. Asta înțeleg ei prin reformă. Schimbi ceva. faci un sistem mai bun. Acești bani sunt un stimulent pentru reforme în toate țările europene.
Așa s-a gândit Comisia. Injectăm niște bani în economiile țărilor, dar profităm de criză ca să și schimbăm ceva pentru viitor și să devenim mai digitali și mai verzi.”