Într-un editorial scris în Financial Times, investitorul explică faptul că problemele fundamentale nu au fost rezolvate: diferențele dintre țările creditoare și cele debitoare continuă să se adâncească, iar criza a intrat într-o fază mai puțin volatilă, însă mult mai letală.

Soros arată că, la începutul crizei, o destrămare a zonei euro era de neconceput pentru că activele şi pasivele denominate în euro erau atât de bine conectate, încât ar fi provocat un dezastru de necontrolat. Acordarea de credite pe termen lung la dobânzi mici, de către BCE şi descurajarea investitorilor de a deţine obligaţiuni internaţionale, va face posibilă, în câţiva ani, ca o destrămare a zonei euro să aibă loc fără un dezastru financiar. Cu toate acestea, băncile centrale ale țărilor creditoare vor rămâne cu creanţe substanțiale, imposibil de impus contra băncilor centrale ale țărilor creditate.

Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a anticipat acest pericol, motiv pentru care acum militează împotriva extinderii nedeterminate a ofertei de bani şi a început să ia măsuri pentru a limita pierderile provocate de o eventuală destrămare a zonei euro. "Odata ce Bundesbank începe să se pună la adăpost de un eventual colaps, toată lumea va trebui să facă acelaşi lucru", remarcă George Soros.

Bundesbank restrânge creditarea şi pe plan intern şi aceasta ar fi o bună strategie dacă membrii îndatoraţi ai zonei euro nu ar depinde de cererea din Germania pentru a evita recesiunea.

"Indiferent daca moneda euro rezistă sau nu, Europa se confruntă cu o lungă perioadă de stagnare economică. Prin experienţe similare au trecut şi alte ţări: atât cele din America Latină, care au avut un deceniu de declin după 1982, cât şi Japonia, care a stagnat pentru un sfert de secol. Ele au supravieţuit, numai că UE nu este o ţară şi e puţin probabil să supravieţuiască: capcana datoriilor ameninţă să distrugă o uniune politică încă incompletă", scrie Soros în FT.

Singura modalitate de a scăpa din această capcană este de a recunoaşte că politicile actuale sunt contraproductive, susţine investitorul american. "Eu nu pot propune un plan, ci doar câteva orientări. În primul rând, normele care reglementează zona euro au eşuat şi au nevoie de o revizuire radicală. Susţinerea unor politici care nu funcţionează nu face decât să înrăutăţească situaţia. În al doilea rând, situaţia actuală este anormală şi sunt necesare măsuri excepţionale pentru a restabili normalitatea. Fiscalitatea compactă ar trebui să fie punctul de plecare. Pentru a evita înşelăciunile, ceea ce se califică drept investiţie ar trebui supusă aprobării unei autorităţi europene. O Bancă Europeană de Investiţii ar putea apoi co-finanţa investiţiile. Pentru a reduce decalajul de competitivitate, toţi membrii ar trebui să fie în măsură să-şi refinanţeze datoriile existente la aceeaşi rată a dobânzii. Dar asta ar necesita o mai mare integrare fiscală. Viitorul Europei este o problemă politică şi dincolo de competenţa de a decide a Bundesbank, încheie Soros.