ca „asa trebuie”. Uneori, chiar si atunci cand nu sunt in joc sume mult mai mari ori cadouri costisitoare, spaga devine sinonima cu mita. De pilda, atunci cand ii strecuram doua sute de mii politistului ca sa nu ne dea o amenda de trei ori mai mare ori cand imbunam vamesul cu 10 euro ca sa nu se uite prin bagajele in care avem niscai produse pentru care ar trebui sa platim taxa. Alteori, spaga e o suprataxa fara de care serviciile publice, pentru care am platit deja atunci cand ne-am achitat datoriile catre stat, se dovedesc a fi foarte greu, daca nu chiar imposibil de atins. Nu in ultimul rand, avem spaga la nivel inalt: aceasta poate fi foarte mare, de fapt proportionala cu beneficiile aduse platitorului, ori poate lua forme neobisnuite: masini, terenuri, excursii in strainatate, opere de arta. Ce-i drept, pe aceasta din urma nu o platesc oamenii de rand. Dar, de cele mai multe ori, efectele ei se rasfrang, mai devreme sau mai tarziu, tot asupra lor.
Coruptia, fierbinte in sud si est, calda in centru si calduta in vest
Cand, cum si cat dam si luam spaga in functie de regiune
Spaga bucuresteanului e diferita de cea a moldoveanului ori a ardeleanului. In plus, o spaga normala intr-un mare oras poate satisface doi bugetari dintr-un oras mic ori o mana de functionari de la tara.Romania e cea mai corupta dintre tarile membre ale Uniunii Europene si candidate la integrarea in UE. Conform Transparency International, in tara noastra indicele de perceptie a coruptiei (masurat de la 1- coruptie generalizata la 10 – nu exista coruptie) a fost, in 2003, de 2,8, fata de 3,1 in Turcia, 3,9 in Bulgaria, 4,8 in Ungaria, 6,9 in Franta si 9,7 in Finlanda. Romania se situeaza, astfel, pe locul 83 din 133 de tari, la egalitate cu India si Malawi si dupa state ca Mali, Panama, Sri Lanka ori Senegal.si nu e nevoie de studii sofisticate pentru a vedea ca gradul de raspandire a coruptiei este atat de mare. stim deja asta, din propria experienta sau din cea a familiei si cunoscutilor. Ce nu stim prea clar este cat de des si cum se manifesta fenomenul dincolo de zona in care traim. Pentru ca, dupa cum spun specialistii, exista diferente destul de mari. „In Banat si Transilvania, coruptia, in special cea mica, este mai putin intalnita decat in Vechiul Regat”, explica Sebastian Lazaroiu, directorul CURS. Codru Vrabie, expert juridic al TI Romania, spune ca deosebirile existente vin mai ales din conditiile economice si mai putin din cele culturale.
PROFESORII CRAIOVENI, MAESTRII SPAGII: „Nu cred ca este vreun student care nu si-a aranjat niciodata vreun examen”, spune un proaspat absolvent al Universitatii din Craiova. Suma difera de la caz la caz: „Se iau examene si cu 100 de dolari si cu 200, dar si cu 2 milioane de lei. La fel de adevarat este ca se iau examene si cu o curca sau cu o galeata de branza”.Un caz mai aparte a fost cel al unui profesor de la Facultatea de Automatica si Calculatoare. Inainte de examen, acesta a iesit pe culoar si le-a comunicat studentilor ca vrea „o pereche de pantofi de dama numarul 37, neaparat culoarea maro”. si alti lucratori din mediul universitar s-au injosit, sugerandu-le studentilor ca le-ar fi de un real folos ba un televizor, ba un aspirator, pe care le-au primit direct la domiciliu.
LA TIMISOARA SE OPEREAZA DOAR CEI CU DARE DE MANA: Cu ocazia interventiilor chirurgicale, pacientii timiseni sunt obligati sa plateasca sume consistente. O operatie de indepartare a pietrei de la rinichi realizata la Spitalul Judetean a costat 200 de euro pentru medic, un milion de lei pentru anestezist si cate 100.000 de lei pentru fiecare asistenta. Povesti ca acestea sunt nenumarate, dar oamenilor le este frica sa vorbeasca, pentru ca stiu ca pot ajunge pe mana aceluiasi medic. De exemplu, arestat in 2001, Adrian Rivis, sef de sectie la Spitalul Municipal din Timisoara, a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare si isi vede acum de treaba in acelasi loc.In zona de vest sunt destul de frecvente si actele de coruptie de la granita. Cativa angajati ai Politiei de Frontiera, care au incasat sume intre 50 si 100 de euro pentru a permite proprietarilor unor autoturisme introduse in tara sa se poata sustrage de la plata taxelor vamale, au fost retinuti, dar asta nu pare sa fi schimbat prea mult lucrurile.
IN CAPITALA, SPAGA MARE SI DEASA: Conform sondajelor de opinie, bucurestenii cred ca cei mai corupti angajati lucreaza in sanatate, administratia publica si politie. Fiindca veniturile sunt mai mari, si nivelul sumelor cerute este mai mare, uneori dublu sau chiar triplu fata de provincie. Astfel, daca pentru trecerea cu vederea a unei depasiri de viteza un politist de tara se multumeste cu 100.000 de lei, in Capitala spaga este de doua ori mai mare. Una dintre spagile caracteristice Bucurestiului, dar nu numai, este cea oferita ziaristilor de catre politicieni sau oamenii de afaceri. Pentru un articol care trebuie (sau, din contra, nu trebuie) sa apara, pretul incepe cu 100 de euro si poate ajunge foarte departe.
SUB TAMPA SE „COTIZEAZA” LA PRIMARIE SI FINANTE: In Brasov, principalul loc unde se da spaga este Primaria. Cei de aici primesc bani si cadouri (un pachet de cafea ori un cartus de tigari, o sticla de coniac bun sau de whisky) pentru a grabi mersul actelor. Nici angajatii Administratiei Financiare nu sunt feriti de astfel de tentatii.Alti functionari, afirma surse din interiorul Primariei, pretind ca gasesc tot felul de hibe in actele prezentate (cum ar fi in proiectele tehnice, de pilda) si, pentru ca beneficiarul sa nu mai piarda timp pretios, ii recomanda o anumita firma care, in schimbul unei sume deloc neglijabile, il poate ajuta sa scape in cel mai scurt timp de nereguli. In oras se mai spune ca, din cauza „atentiilor” cerute de consilierii municipali, doua firme importante de comert au renuntat sa mai investeasca acolo.
CLUJENII DAU SPAGA CA SA DEA MITA: O forma interesanta de spaga se ofera oamenilor cu relatii, care pot mijloci accesul catre persoana careia trebuie sa i se ofere spaga in sine. In unele cazuri se solicita procent, in alte cazuri exista tarife ce se masoara in sute de euro.In Biserica Ortodoxa din Cluj exista tarife deja incetatenite pentru admitere, examene, apoi numirea pe posturi. Bani, tablouri, autoturisme, chiar apartamente ajung in mainile celor de la arhiepiscopie, protopopiat si de la teologie. Cat despre justitie, aici spagile circula mai ales la intrarea in avocatura sau in notariat, cand suma poate lesne ajunge pana la 50.000 de euro. De asemenea, obtinerea de extrase de carte funciara este o activitate „taxata” in caz de urgenta cu sume ce variaza de la cateva sute de mii de lei la cateva milioane.si la Cluj contactul cu sistemul de sanatate costa (pana la 500 de euro pentru o operatie). O serie de chirurgi prefera insa tablourile, indicand chiar numele pictorului si al lucrarii. Cat despre invatamant, dau si elevii si studentii, dar dau si profesorii: pentru o titularizare pe post un profesor a venit cu o vaca. In cele din urma, inspectorul a optat pentru… varianta transata a spagii.
TAXA PE ANGAJARE, LA MODA IN BACAU: Bacauanii spun ca cel mai adesea dau bani ca sa-si rezolve problemele de la Primarie, Prefectura si Finante. Gasirea unui loc de munca in cadrul administratiei locale, al sistemului sanitar sau de invatamant costa si ea. Daca pentru un post de suplinitor pe un an se plateste salariul pe o luna, un loc de munca „cu perspective” ajunge la cateva zeci de milioane de lei.
LA TARA SE POARTA SPAGA FARA E-URI: In mediul rural, cea mai frecventa spaga pare a fi cea pentru titlurile de proprietate. Ea nu depaseste cateva milioane de lei sau, mai des, se calculeaza in natura (un porc, cateva gaini ori niste saci cu cereale). De multe ori, spagile se pot plati si in munca prestata pentru primar, politist ori profesor.Totusi, cand vin la oras, oamenii au inceput sa nu mai aduca oratanii, caci si-au dat seama ca banii cantaresc mai mult si sunt mai usor de „plasat”.tnrn
rn
rnCum ne furam singuri caciularn
rnspaga ne costa mii de miliarde si pune pe fuga investitoriirn
rnCoruptia are o influenta directa si nefasta asupra nivelului de trai. Cei mai afectati sunt romanii cu salarii mici, care aloca spagii un procentaj mai mare din venituri si pentru care accesul la informatie e mai dificil. rnCand vine vorba sa stabileasca cauzele coruptiei, atat specialistii, cat si oamenii de rand au pareri impartite. Unii dau vina pe lefurile mici ale bugetarilor, altii pe lacomia omeneasca, in timp ce unii blameaza o traditie veche de secole ori cei 50 de ani de comunism.rnInsa cand in discutie sunt puse rezultatele spagii pe care o platim functionarilor statului, opiniile converg in acelasi punct: fenomenul ne afecteaza standardul de viata, fie direct, caci o parte din venituri trebuie alocata spagii, fie indirect, prin inrautatirea climatului de afaceri si scaderea interesului investitorilor straini.rn”Oamenii s-au cam obisnuit cu manifestarile micii coruptii. De cele mai multe ori, atunci cand spun ca una din marile probleme ale Romaniei este coruptia, ei se refera la marea coruptie, pe care au inceput sa o perceapa ca pe una din cauzele deteriorarii nivelului de trai”, spune directorul CURS, Sebastian Lazaroiu.rnNici companiile nu sunt ocolite de problemele create de coruptie. „Firmele platesc circa 3% din venituri drept mita, sub diverse forme si in diverse scopuri”, afirma Codru Vrabie, expert juridic la Transparency International Romania. Cu toate acestea, cei mai loviti sunt oamenii de rand. „Coruptia afecteaza in mod clar persoanele cu venituri sub medie”, spune el.rnDe altfel, potrivit unui studiu realizat la cererea Bancii Mondiale, s-a demonstrat ca, in Romania, persoanele cu venituri mici aloca 11% din acestea pentru mita si diverse atentii, in timp ce clasa medie aloca doar 5%, iar cei cu venituri mari – doar 2%. O estimare grosiera arata ca un pensionar aloca, lunar, circa 200.000 de lei pentru spaga, iar in cazul unui salariat suma este de circa 300.000 de lei. Un calcul simplu arata ca cele 6 milioane de pensionari platesc anual aproape 15.000 de miliarde de lei ca spaga, in timp ce cele 4,3 milioane de salariati aloca mitei si „atentiilor” cam aceeasi suma. rnDincolo de explicatia pur matematica a diferentelor de mai sus (spaga nu difera, totusi, foarte mult de la caz la caz, dar veniturile da), exista si o alta: oamenii cu bani au, de cele mai multe ori, un nivel ridicat de instruire. Ei au, astfel, acces mai usor la mijloacele moderne de informare si comunicare. „Prin sistemele de tip e-Government, care presupun furnizarea de informatii si servicii publice in format electronic, are loc eliminarea interactiunii „directe” dintre cetatean si functionarul public, considerata una dintre cauzele generatoare de coruptie”, explica ministrul Comunicatiilor si tehnologiei informatiilor, Dan Nica.rnDoar ca si atunci cand ai acces la Internet, se poate intampla sa te ciocnesti de conservatorismul unor functionari sau institutii. Uneori, e vorba de o neadaptare la noile tehnologii, dar alteori, dupa cum spun surse din Palatul Victoria, refuzul de a infiinta un site de Internet ori de a accepta un formular descarcat de pe web si imprimat acasa in locul celui obtinut dupa o coada lunga in fata unui ghiseu are drept scop exact mentinerea unei atmosfere propice spagii.rnAstfel, Guvernul a decis, in sedinta de saptamana trecuta, sa fie sanctionati cu amenzi de pana la 75 de milioane de lei institutiile publice si angajatii acestora care nu se inregistreaza in Sistemul Electronic National, nu actualizeaza lunar paginile de web si nu accepta platile electronice.rnSa nu uitam, insa, ca cei care apeleaza la aceste mijloace sunt o minoritate. Ramane de vazut ce pot face autoritatile pentru a-i proteja de ocaziile de a da spaga si pe cei multi, care nu au pus mana in viata lor pe un mouse.