desfasoara activitatea singura institutie din Romania specializata in prevenirea si combaterea spalarii banilor. Un culoar imbacsit ascunde la capat un lift. La etajul opt, un gardian pazeste intarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. Fara camere de luat vederi, fara aparate de securitate. Proaspat numit in functie, noul presedinte al Oficiului, Iulian Dragomir, povesteste: „La un capat al culoarului exista doar o simpla usa cu un lacat. Au fost doua spargeri in anii trecuti, in urma carora au disparut documente privind tranzactii suspecte de spalare de bani. Sumele implicate erau foarte mari”. In curand, Oficiul isi va muta sediul intr-o cladire ce va fi complet securizata „asa cum scrie la carte”, adauga Dragomir.

Vechea conducere a uitat de dosare

Tabloul descris de el este naucitor si ingrijorator: peste 100 de dosare privind tranzactii suspecte de spalare de bani zaceau de peste un an in sertarele Oficiului. Toate prezinta operatiuni derulate cu precadere de cetateni arabi si turci. „Acum o luna cand am preluat acest post, am luat masuri pentru finalizarea lor imediata. Din primele constatari, aceste dosare ascund tranzactii ce insumeaza sute de milioane de euro. Majoritatea releva cazuri de spalare de bani ce au la baza rambursari ilegale de TVA”, afirma Dragomir. Mai departe, zicala „prinde orbul scoate-i ochii” se potriveste perfect. „Exista riscul ca, pana la finalizarea proceselor de judecata a celor implicati, cazurile sa se prescrise”, explica presedintele Oficiului. Ceea ce urmeaza este socant: Dragomir afirma ca la venirea sa Oficiul functiona in afara legii privind protectia informatiilor clasificate, neavand un sistem de protectie a informatiilor clasificate. „Nici unul din angajati nu detinea autorizatia ceruta de lege pentru a avea accesul la astfel de documente”, afirma Dragomir. El critica lipsa unor protocoale de colaborare cu BNR, Directia Vamilor, CNVM, Compania Nationala Imprimeria Nationala, Inspectoratul General al Politiei, inclusiv cea de la frontiera. „In cinci ani de functionare, nu a fost semnat un protocol de colaborare nici cu Financial Crimes Enforcement Network – unicul organism de colectare si analizare a informatiilor privind operatiunile de spalare de bani la nivel mondial”, spune sursa citata. Noul presedinte al Oficiului nu este singurul care critica activitatea de pana acum a Oficiului. In urma cu doua luni, directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza, acuza Oficiul ca s-a rezumat doar la fotografierea unor tranzactii externe suspecte de spalare de bani, permitand transferul a sute de milioane de euro. Datele statistice furnizate de noul presedinte completeaza spusele oficialilor BNR. „In ultimii ani, Oficiul a suspendat plati externe suspecte de spalare de bani doar in cinci cazuri. Intr-o singura luna, noi am suspendat de patru ori astfel de plati, in suma totala de 1,6 milioane de euro”, sustine actualul presedinte al Oficiului. El da asigurari ca cei care si-au permis sa tergiverseze fara temei anumite dosare vor suporta rigorile legii, iar daca evaluarea interna va dovedi cazuri de coruptie, va fi sesizat PNA.Ex-presedintele Oficiului, Ion Melinescu, neaga toate aspectele semnalate de Dragomir. El sustine ca actualul sediu este corespunzator si ca „intr-adevar, cineva a intrat prin efractie in Oficiu cand eram la Moscova, dar nu a furat nimic, ci doar a fortat niste sertare”. Mai mult, Melinescu sustine ca „datele culese de Oficiu (n.r privind tranzactii suspecte de spalare de bani) nu au nevoie de protectie speciala, pentru ca nu sunt secrete de stat” si spune ca „nici o informatie nu s-a scurs din Oficiu” sub conducerea sa.Una din operatiunile secrete declansate recent de Oficiu vizeaza o banca de pe piata romaneasca. „Este pentru prima data in istoria Oficiului cand, la sesizarea BNR si impreuna cu aceasta, am declansat o ampla operatiune de control la o banca deoarece, timp de 11 luni, aceasta si-a permis sa nu raporteze existenta unor tranzactii suspecte derulate prin conturile sale”, ne-a declarat Dragomir.

O banca in colimatorul Oficiului si al BNR

O alta masura adoptata recent de Plenul Oficiului vizeaza operativitatea circuitului informational intre institutie si banci. Dincolo de obligativitatea de a raporta orice transferuri peste 10.000 de euro, functionarii bancari vor avea o noua sarcina: de a instiinta automat Oficiul atunci cand sesizeaza o tranzactie suspecta. „Am discutat cu presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si am convenit ca, in curand, acesta sa ia o decizie care sa permita informarea imediat ce este sesizeata o tranzactie suspecta si abia ulterior sa trecem la schimbul birocratic de hartii”, spune Dragomir. Statisticile Oficiului arata ca, din 2000 si pana acum, in Romania s-au „spalat” sume ce depasesc doua miliarde de euro. Potrivit mecanismului de functionare a Oficiului, doar acele tranzactii despre care exista date certe ca reprezinta spalari de bani sunt trimise catre Parchet. Datele Oficiului arata ca, in aproape cinci ani, Parchetul a primit peste 1.000 de astfel de raportari. Intrebarea este de ce nu avem si arestari.